Tag: stiinta

Fascinație de Ann Patchett – un fel de Inima întunericului reloaded

Marina Singh, cercetătoare în cadrul unei companii farmaceutice din Minnesota, este trimisă în jungla amazoniană cu o misiune grea și complicată: trebuie să o recupereze pe cea care i-a fost mentor și să verifice dacă cel care i-a fost coleg de birou ani de zile e mort sau nu. Este momentul care dă startul romanului Fascinație, de Ann Patchett, o carte cu mulți fani și o scriitoare care și-a inclus deja două premii solide îm palmares, Orange și PEN/Faulkner Award, ambele pentru romanul  Bel Canto. Citeşte tot articolul

Ig Nobel pentru literatură

Ig Nobel mi se pare una dintre cele mai tari invenții ale omenirii. Poți petrece ore în șir citind lista premianților, în timp ce ai serioase dureri de stomac de atâta râs și continui să te întrebi chiar s-a făcut un studiu pe asta? Nu creeeed!. Ig Nobel premiază practic invențiile, studiile, cercetările care te fac întâi să râzi, apoi să te gândești. Sunt un fel de premii Nobel la mișto, un fel de Zmeura de Aur a științei, doar că-s foarte serioase, date de Improbable Research (sunt Harvard și MIT implicate) și premiază studii reale. Cum să nu-i crezi pe niște cercetători că au demonstrat, prin experiment, că oamenii care se cred beți se cred și foarte atrăgători (Ig Nobel pentru psihologie 2013)? Păi nu? Păi da! Citeşte tot articolul

Homo Faber de Max Frisch

O carte densă, cu multiple nuanțe, pe care trebuie să o citești cu atenție pentru a nu pierde nimic din fantasticul puzzle psihologic pe care-l face Max Frisch, Homo Faber face parte dintre acele texte care te bântuie mult timp după ce le-ai citit. Mereu ai impresia că-ți scapă ceva, așa cum îi scapă personajului principal, Walter Faber, sensul coincidențelor pe care le trăiește și un anumit irațional pe care, din perspectiva sa tehnicistă asupra lumii, și-l refuză.

Citeşte tot articolul


Visul lui Stephen W. Hawking

Stephen W. Hawking este, în prezent, unul dintre cei mai în vogă fizicieni ai lumii. Volumele sale de popularizare a ideilor din fizică, A Brief History of Time (1988), The Universe in a Nutshell (2001) sau A Briefer History of Time (2005), au devenit bestsellere vândute în întreaga lume, lansând astfel un gen literar în care s-au afirmat mai apoi şi alţi fizicieni, precum Brian Green. Unii, maliţioşi, ar spune că succesul lui Hawking s-ar datora unui factor care nu are nimic de-a face cu fizica, şi anume boala de care acesta suferă încă din tinereţe: scleroza laterală amiotrofică (maladia neuronilor motori). Citeşte tot articolul

Să aflăm despre toate, pe scurt, de la Big Bang la ADN, cu Bill Bryson

Întotdeauna am fost fascinată de științele exacte, deși nu m-am înțeles tocmai bine cu geometria în spațiu. Totuși, dificultățile de calcul nu m-au împiedicat să-mi dedic o bună parte de timp unor lecturi un pic mai teoretice. Una dintre cărțile de știință pe care nu mă pot abține de la a le recomanda este Despre toate, pe scurt. De la Big Bang la ADN. Volumul apărut la Editura Curtea veche este semnat de Bill Bryson, unul dintre cei mai bine vânduți scriitori americani contemporani, care a semnat volume de călătorii, studii de lingvistică, dar și cărți de știință. Citeşte tot articolul

Lecţii despre univers cu părintele memelor

Dacă ar fi să aleg o carte şi s-o fac manual de studiat timp de un an, într-o clasă de liceu, să zicem, aş lua fără să ezit Magia realităţii de Richard Dawkins (Editura Humanitas, trad. Vlad Zografi, ilustraţii de Dave McKean). E o carte cinstită de popularizare a ştiinţei, care explică inteligent şi simplu cum stă treaba cu o mulţime de lucruri din lumea de sub nasul nostru. Citeşte tot articolul

apocalipsa

Totul contează sau tu cum ți-ai petrece apocalipsa

Apocalipsele sunt o chestie simpatică. Predispun la infinite speculații, pot avea diverse scenarii, fac deliciul presei atunci când se mai găsește vreun vizionar să sperie mulțimile cu vreo dată fixă, sunt sursă de bancuri bune și răstoarnă sisteme de valori, personale sau sociale. Nu-i puțin lucru să știi sigur, încă de la naștere, că Pământul mai are de trăit doar 36 de ani, 168 de zile, 14 ore si 23 de secunde. Junior știe. Și e al patrulea cel mai inteligent om din lume. Citeşte tot articolul