Fie că este vorba despre diete, mâncare sănătoasă sau despre bloguri culinare cu cele mai rafinate preparate, în care atenția este axată mai degrabă pe calitate și pe o cantitate mai redusă, alimentația este unul dintre cele mai discutate subiecte astăzi.

Însă nu doar în epoca modernă mâncarea a fost un mod de a socializa și relaționa cu ceilalți. Cu precădere, la marile curți imperiale, aceasta aducea cu sine și etalarea puterii, mai ales atunci când era vorba despre invitați, baluri sau evenimente oficiale. De aceea, cantitatea și varietatea erau două criterii prin care țarii Rusiei, de exemplu, își impresionau oaspeții.

Simon Sebag Montefiore precizează în volumul istoric „Romanovii (1613-1918)”, apărut recent la Editura Trei că, uneori, „ospeţele oficiale erau adevărate maratoane gastronomice — cu câte şaptezeci de feluri de mâncare din carne de urs, vită, porumbei, sturion, totul însoţit de vodcă, bere sau cvas, o băutură slavă tradiţională cu un conţinut scăzut de alcool”.

Pe lângă cantitate, mesele aveau și bucate speciale, astfel că, la nunta sa, Aleksei Mihailovici, care a domnit ca ţar între anii 1645 și 1676, „s‑a ospătat cu lebădă umplută cu şofran, iar soţia lui a mâncat gâscă, purcel de lapte şi pui”, precizează istoricul.

Printre mâncărurile rusești tradiționale se numărau „kulebyaka”, un produs de patiserie cu umplutură variată, „kurnik”, plăcintă cu carne de pui, piftie sau „ukha” – ciorbă de pește, potrivit site-ului Russia Beyond.

Atât Petru cel Mare, cât și Ecaterina cea Mare par să fi fost mai degrabă modești din punct de vedere culinar, în viața de zi cu zi. Astfel, printre alimentele consumate de el se numărau ciorba de varză, piftia, carnea friptă cu castraveți murați, iar Ecaterina prefera carnea de vită fiartă cu murături. În ceea ce privește dulciurile, ea savura Kolomna – un fel de piure de fructe amestecat cu miere și albuș, care apoi era copt. Însă altfel stăteau lucrurile la ospețele cu invitați. Din meniul oficial al evenimentului făceau parte o multitutide de supe, carne de pui sau prepeliță cu trufe, fazan cu fistic, rață cu măsline și multe altele, inspirate din bucătăria franțuzească.

Mesele lui Nicolae al II-lea, ultimul țar al Rusiei, conțineau supă cu pateuri și bucătețe de brânză, pește, legume, dulciuri și fructe. Printre băuturile preferate se numărau vinurile albe sau roșii și berea, menționează site-ul Russia Beyond. Nu lipseau nici lichiorurile de cafea și, bineînțeles, ceaiul rusesc savurat cu precizie englezească.

Manierele la masă erau foarte importante, tocmai de aceea copiii erau educați până în cele mai mici detalii despre cum se prezintă în fața celorlați. O notă în acest sens, făcută de Simon Sebag Montefiore, se referă la ultima familie imperială și la fiul lui Nicolae al II-lea, Aleksei. „Părinţii nu puteau să‑l disciplineze. K.R. (Konstantin Konstantinovici, mare duce) se plângea de manierele oribil de grosolane pe care băiatul le avea la masă: Nu era în stare să stea drept, mânca urât, lingea farfuria şi îi tachina pe ceilalţi; împăratul prefera adesea să se întoarcă cu spatele, când împărăteasa o mustra pe fiica ei cea mare, Olga, fiindcă nu‑l ţinea în frâu”, consemnează autorul volumului „Romanovii (1613-1918)”.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *