S-a râs mult la lansarea de aseară, când Mitoş Micleuşanu a scos în lume Trepanoia. Nici nu se putea altfel. De fiecare dată când l-am văzut pe la vreun eveniment, Mitoş schmbă aerul din sală. Nu ţi-e clar dacă e bine, e rău, dacă vin teroriştii, apocalipsa sau dacă se joacă.

Acelaşi lucru se poate spune şi despre ce scrie. Te cam lasă în ceaţă. Te provoacă, cauţi sensurile, structura, legăturile. Lui Bogdan Alexandru Stănescu îi provoacă mâncărimi, zicea aseară. Citeşte şi se scarpină, citeşte şi se scarpină, ba chiar nu mai poate ţine cartea în mână de cât de tare trebuie să-şi scarpine umerii. Oricum, BAS a fost clar: “Nu-mi place cum scrie Mitoş”. Să-l credem, să nu? Şi a continuat – editurile, când publică o carte, ţin cont de câţiva factori, printre care şi targetul. Ei bine, cartea asta, zice Bogdan Alexandru Stănescu, are ca target un singur om: Mitoş.

Ce-i cu cartea asta? Mitoş a strâns acolo texte publicate sau nu, le-a refăcut, s-a jucat cu ele, le-a lipit. Bucăţile au fost primele, cum nota şi Bogdan Ghiu. Metoda? O zice chiar Mitoş. Adună clişee pe care le distruge pe parcurs. Procesul e cel mai important. Evadează în absurd, dar are substrat. Face pseudofilosofie.

Nu e uşor să-l urmăreşti pe Mitoş când vorbeşte. Sare rapid de la una la alta, trece de la mimesis la război, de la menirea scriitorilor la cenzură. Mi-a plăcut când a zis că vrea o carte care, oriunde e deschisă, să-l prindă pe cititor.

Nu ştii regimul acestui text, spune Ghiu. E un rezumat al ororilor pe alocuri. Par poeme, metafore. ca dovadă, citeşte un fragment de întuneric, negru, borcane cu beznă, beznă comprimată. Îl credem.

Mugur Grosu povesteşte lucruri haioase la diverse evenimente cu Mitoş. Reuşea să facă săli întregi să plece. 🙂 Ciudat sau nu, aseară toată lumea a stat până la final.

Cum ziceam, Bogdan Alexandru Stănescu a fost spumos explicând de ce nu-i place lui cum scrie Mitoş şi cum nu înţelege nimic din literatura lui. A făcut paralele cu alte ţări, a explicat cum funcţionează sistemul editorial, cum merge vorba şi cum Mitoş ar putea deveni celebru fix la un an după moarte. Fără să-l înţeleagă nimeni, evident.  Pe mine cel puţin m-a convins să citesc Trepanoia. :))

Apoi a pus filme, scurt metraje făcute de el, şi din perioada cu Planeta Moldova dar nu numai. Foarte faine.

Cum n-am citit-o, vă las cu descrierea cărţii care sună aşa:

Trepanoia este o carte despre degenerare, concepută ca un text degenerat, secţionat şi parţial incoerent. Cartea dezbate condiţia umană încarcerată nu doar într-un sistem totalitar exterior, ci şi în unul interior, unde autodictatura, sado-masochismul şi mersul peste cadavre asigură „înălţarea ierarhică” spre putere.

Cartea nu este nici manifest, nici experiment, ci, mai degrabă, un spectacol grotesc al nebuniei şi al prăbuşirii morale. Personajele cărţii fac parte dintr-un „conclav industrial” iniţiator de ritualuri absurde cu tentă ocultă, unde eroul principal, Cristi, este „răstignitul de serviciu” al societăţii, este victimă şi călău, ales şi marginalizat, cobai printre cobai.

 

Cristina Foarfă

freelancer pe proiecte de comunicare online, a lucrat ca Head of Creative la Fourhooks și redactor Metropotam.ro; colaborări în presa culturală: Dilema Veche, Observator Cultural, Cultura; co-autor al romanului colectiv Rubik


Un comentariu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *