Pe lângă cărțile de luat la plajă, avem și în august o listă de 10 cărți interesante. La categoria ficțiune, un roman finalist la Man Booker, un roman nordic noir scris de regina romanului polițist nordic, un roman de secol XIX, o apariție insolită în peisajul editorial românesc și o recuperare necesară, o reeditare a, se spune, unuia dintre cele mai frumoase romane din Sud-Estul Europei și un remix punk de povestiri timișorene de dinainte și de după 1989.
Pentru nonficțiune începem cu un volum de Roland Barthes, Discursul îndrăgostit, un auxiliar la cea mai frumoasă carte despre iubire scrisă vreodată – Fragmente dintr-un discurs îndrăgostit, o carte micuță despre un mare miracol – nașterea și dezvoltarea embrionului uman, o carte de memorii despre lumea în care trăim, o alta despre cel mai important simț al nostru, văzul, și felul în care ne construiește lumea și un volum de psihologie ce te invită la introspecție.
Vă doresc un august plin de lecturi frumoase!
Lapte fierbinte, de Deborah Levy (trad. Adriana Bădescu)
Este luna august şi două femei, mamă şi fiică, ajung într-un sat de pe coasta de sud a Spaniei. Rose suferă de o boală ciudată, iar medicii nu ştiu ce să creadă. Fiica ei Sofia a adus-o la o clinică privată pentru a găsi un remediu cu ajutorul doctorului Gómez, un medic ale cărui metode şi motive sunt controversate şi îndoielnice. Ameţite de căldură şi de oamenii seducători cu care intră în contact, cele două femei ajung să-şi analizeze, pentru prima dată după ani întregi, viaţa şi legăturile puternice care le-au ţinut împreună atâta timp.
„Tulburătoare, provocatoare şi impecabil scrisă, Lapte fierbinte de Deborah Levy este povestea mai multor generaţii ale unei familii şi a unei veri halucinante.” (Evening Standard)
„Minunată… Ceea ce face cartea lui Levy atât de bună este extraordinara imaginaţie a autoarei, poezia limbajului său, modalitatea sa de a găsi miracolul de fiecare zi, de a spune multe în puţine cuvinte, de a se mişca cu graţie între patos, pericol şi umor şi de a crea un personaj atât de interesant şi de surprinzător cum este Sofia.” (The New York Times)
„Un impresionant roman al vieţii interioare, pe care Levy o descrie cu o însufleţire ce aminteşte de Virginia Woolf… Uimitor.” (The Guardian) (© Editura Litera)
Discursul îndrăgostit, de Roland Barthes (trad. Magda Jeanrenaud)
Discursul îndrăgostit cuprinde notele seminarului pe care Roland Barthes l-a ţinut la École pratique des hautes études în perioada 1974-1976, la care se adaugă o serie de pagini inedite din eseul Fragmente dintr-un discurs îndrăgostit. Bazându-se pe lecturile sale din domeniul literaturii – în primul rând romanul lui Goethe Suferinţele tânărului Werther, dar şi multe alte opere poetice sau dramaturgice – şi pe alte forme de artă şi creaţie, pe care le îmbină cu experienţe personale şi cu propria reflecţie alimentată îndeosebi de psihanaliză şi filozofie, Barthes construieşte un discurs profund original despre îndrăgostire. Mai mult decât un studiu ştiinţific sistematic, cei doi ani de seminarii reprezintă o căutare, o explorare menită să explice sau cel puţin să lumineze orice experienţă de îndrăgostire în relaţie cu limbajul.
„Din inima furtunii care mă dezrădăcinează, mă deposedează de propria identitate, vreau să mă întorc uneori la origine – la originea mea. O pantă implacabilă mă face să alunec, să cobor (mă scufund) spre copilărie. Însă forţa care produce amintirea aceasta este ambiguă: pe de o parte, caut să mă liniştesc prin reprezentarea unui timp adamic, anterior oricărei îngrijorări din dragoste, oricărei nelinişti genitale, şi totuşi mustind de senzualitate; prin amintire, pun la bătaie timpul acesta împotriva timpului Îngrijorării îndrăgostite; dar mai ştiu şi că dragostea şi copilăria au aceeaşi natură: dragostea împlinită nu este niciodată altceva decât raiul a cărui idee fixă mi-a fost transmisă din copilărie.” (Roland Barthes) (© Editura Polirom)
Cel dintâi mister. Povestea ta – dinainte de a te naște, de Katharina Vestre (trad. Mihaela Apetrei)
Cel dintâi mister spune povestea ta (și a mea, și a noastră, a tuturor), de la concepere până la naștere, de la primele diviziuni celulare primitive până la următoarele nouă luni, când, copii umani gata-făcuți, ne luptăm să ne facem drum spre lume, pe o cale foarte îngustă.
Știai că expresia „iepurele a murit” (folosită pentru a anunța o sarcină) vine de la testele de sarcină făcute în anii 1920, când medicii injectau urina femeii într-o iepuroaică și apoi examinau ovarele animalului? Sau că micuțul mascul al viermelui de mare Bonellia viridis își petrece întreaga viață în interiorul femelei mult mai mari decât el, ca donator personal de spermă?
Acestea sunt două dintre numeroasele situații stranii pe care le vei găsi în Cel dintâi mister. Este povestea ta dinainte de a te fi născut, poveste în care Katharina Vestre conturează procesul miraculos din pântecul mamei. Este știință pe înțelesul tuturor, istoria științei, poveste și educație publică de cea mai bună calitate. O carte fermecătoare, distractivă, amuzantă, accesibilă, adresată tuturor și plină de informații. (© Editura Publica)
Vrăjitoarea, de Camilla Läckberg (trad. Ioana Ghișa)
Un nou roman din seria Fjällbacka.
Un copil dispărut. Când o fetiță în vârstă de patru ani dispare în vecinătatea orășelului Fjällbacka, locuitorii sunt cuprinși de groază. Cu treizeci de ani în urmă, o fetiță a dispărut în același loc și a fost găsită moartă.
O crimă. La acea vreme, două adolescente au fost acuzate de uciderea ei. Să fie într adevăr o coincidență că una dintre fete – acum o actriță faimoasă – tocmai s a întors în Fjällbacka? Inspectorul Patrik Hedström începe să investigheze cazul, ajutat de soția sa Erica Falck, scriitoarea de romane polițiste de succes.
O comunitate dezbinată. Dar pe măsură ce Patrik și Erica fac cercetări tot mai adânci, adevărul devine și mai întunecat, fiindcă se pare că toată lumea din acea comunitate strâns unită are un secret. Curând, vor trebui să se confrunte cu faptul că s ar putea să ascundă un criminal în mijlocul lor…
„Vrăjitoarea leagă trei perioade diferite și face paralele tematice interesante. Läckberg descrie într un mod convingător și terifiant cum fiecare perioadă a avut propria vânătoare de vrăjitoare, oferindu ne totodată un thriller extrem de alert.” (Skånska Dagbladet)
„Viața de familie și brutalitatea sunt subiectele preferate ale Camillei Läckberg. Intriga e condusă cu o mână sigură, iar ritmul acțiunii e trepidant… O sondare expertă a laturilor întunecate ale psihicului uman.” (Sunday Times) (© Editura Trei)
Papesa Ioana, de Emmanouil Roidis (trad. Claudiu Sfirschi-Lăudat)
Dacă ar trăi astăzi, Emmanouil Roidis ar fi – probabil – activist social și influencer cu peste 20 000 de fani. Însă, în 1866, când a publicat în Grecia Papesa Ioana, tot ce-a reușit să obțină a fost anatemizarea de către Sfântul Sinod. Satiră spumoasă, roman cu măști, comedie de moravuri și cea mai iconoclastă viață de Papesă scrisă vreodată, textul de față îl pune pe Roidis în compania unor Rabelais, Voltaire sau Swift – și îl face contemporanul nostru.
„În râs, și doar în el, stă diferența dintre om și bestie, și cu cât râzi mai mult, cu atât ești mai uman.” (Emmanouil Roidis) (© Editura Vellant)
E un pod pe Drina…, de Ivo Andrić (trad. Gellu Naum şi Ioana G. Seber)
La jumătatea secolului al XVI-lea, un paşă dă poruncă se ridice un pod peste Drina, râul care străbate orăşelul bosniac Vişegrad. Aşa începe istoria – cu pietre albe aduse de departe şi cu muncă zdrobitoare. Până la Primul Război Mondial, podul acesta, făcut din unsprezece arcade mlădioase, e martor al tuturor schimbărilor, suferinţelor şi tulburărilor care trec peste locuitori: stăpânirile se duc una după alta, scoţând din rădăcini o parte din obiceiurile oamenilor şi punând altele în loc, generaţiile cele noi îşi amintesc din ce în ce mai şters cum era traiul celor vechi, bătrâni şi tineri, creştini, musulmani şi evrei se întâlnesc pe pod şi privesc cum le trece viaţa, mai molcom ori mai aprig. Podul e martorul istoriei: şi al celei mari, plină de războaie, anexări, măriri şi decăderi de imperii, şi al celei mici, cu drame şi neînţelegeri omeneşti, cu împăcări cu soarta şi cu fericiri mărunte.
Salutat drept un „Tolstoi iugoslav“ – odată cu traducerea în franceză a romanului (traducere care a dat semnalul unui succes mondial), Ivo Andrić face în E un pod pe Drina… ceva mai mult decât o sobră frescă istorică: aceasta e însoţită de o fermecătoare plăcere, aproape orientală, a povestirii, dar şi de crude reprezentări literare pentru ceea ce se numeşte „mersul înainte al istoriei” – implacabil şi, de cele mai multe ori, nedrept. (© Editura Polirom)
Două surori, de Åsne Seierstad (trad. Claudia Roxana Olteanu)
Într-o dimineață de octombrie a anului 2013, Ayan Juma, de 19 ani, și sora ei, Leila, de 16, au părăsit casa părintească din Oslo, după care le-au transmis părinților prin e-mail următorul mesaj: „Pace, milă de la Dumnezeu și binecuvântare vouă, mamă și tată… Vă rugăm să nu fiți supărați pe noi”. Cele două surori luaseră hotărârea de a pleca în Siria și de a-i ajuta pe islamiști. Plănuiseră asta de luni bune. Sadiq, tatăl lor, pornește repede pe urma fiicelor în Turcia. Când ajunge acolo, acestea abia trecuseră granița. Sadiq este însă hotărât să le găsească.
Urmează povestea fascinantă, sfâșietoare a unei familii dezbinate. În vreme ce Sadiq își riscă viața încercând să-și aducă fetele acasă, soția lui, Sara, aflată în Norvegia, începe a se îndoi de viața pe care o duce în acea țară. Cum i s-au putut radicaliza copiii fără ca ea să știe? Ce ar putea să facă pentru ca fiii ei mai mici să nu împărtășească aceeași soartă?
Beneficiind de sprijinul familiei Juma, autoarea urmărește de la început firul întortocheat și dramatic al acțiunii. Cititorul călătorește, împreună cu Sadiq și Sara, de la casa acestora din Somalia la apartamentul din Oslo, apoi în Turcia și Siria, unde două surori adolescente sunt puse în fața urmărilor șocante ale faptei lor. Aventura celor două surori norvegiene este povestită în filmul documentar Only a father. (© Editura Corint)
Povestiri din garaj, de Goran Mrakić
Un remix timișorean punk al vieții de dinainte și de după ’89.
Poveștirile din garaj sunt tipice tranziției de tip balcanic, trăite în Timișoara înainte și după ’90: veri în care timpul se dilată, așa cum doar în vacanțele școlare o poate face, muzici interzise, trase pe casete, baruri locale, animate de legende de cartier, români, sârbi, șvabi și maghiari, Poli Timișoara, huligani, bătăi, ecouri ale primelor revolte care au declanșat Revoluția din decembrie ’89, afaceri stranii, crime, râuri de bere, scriitori și artiști de tot soiul, scene din viața de zi cu zi, întâmplări adolescentine și rememorări nostalgice. Toate desfășurate între betoane și Bega.
„Marea șmecherie pe care o face Goran în poveștirile lui e că are un fel de familiaritate în scris, ai impresia că-i știi de undeva personajele. Rockeri, punkeri și idealiști ajunși bătrâni și sictiriți într-un oraș care «era odată» par niște veterani ai unui război pentru optimism, ce a avut loc cândva la începutul anilor ’90. Război pe care l-au câștigat cam cum au câștigat sârbii mai toate războaiele din ultima vreme, à la Pyrrhus.” (Ovidiu Eftimie) (© Editura Nemira)
Feluri de a vedea, de John Berger (trad. Radu Șorop)
Feluri de a vedea, de John Berger, este una dintre cele mai inovative şi influente cărţi despre artă apărute vreodată în orice limbă. Publicat pentru întâia oară în 1972, volumul îşi trage inspiraţia din seria de emisiuni BBC despre care un critic Sunday Times a comentat: „Îţi deschide ochii în mai mult de o singură direcție: aplecându-se asupra felului în care noi ne uităm la picturi…va schimba aproape cu siguranţă felul în care tu le vei privi de-acum încolo”. Lucrul acesta deja s-a întâmplat.
„Influența seriei de emisiuni şi a cărţii a fost enormă… A supus atenţiei publicului larg zone ale studiilor culturale care astăzi sunt considerate teritorii comune.” (Geoff Dyer)
„În ultimii şaizeci de ani, marele John Berger (critic de artă, eseist, scenarist, romancier, poet şi artist) a adus contribuţii incalculabile felului nostru de a înţelege cultura şi politica, niciodată mai pregnant decât în Feluri de a vedea.” (The Village Voice) (© Editura Vellant)
Trezirea eroului interior. Douăsprezece arhetipuri care ne ajută să ne regăsim și să ne transformăm lumea, de Carol S. Pearson (trad. Mirela Foghianu)
După cum știm, eroii omoară dragoni, salvează domnițe la ananghie, descoperă și aduc înapoi comori. La încheierea călătoriei, deseori se căsătoresc. Au ajuns la un „final fericit” al drumului, în care „noul lor adevăr înnoitor” se manifestă în viața pe care o trăiesc – în comunitate, cu familia lor nouă și cu alți oameni. Acest model mitic descrie procesul psihologic al dezvoltării umane. În călătoria sa în viață, Eul-Erou poate fi călăuzit de douăsprezece arhetipuri – printre care Magicianul, Înțeleptul, Războinicul – descrise de Carol S. Pearson în cartea de față.
Trezirea eroului interior se adresează oamenilor aflați în oricare stadiu al drumului vieții: este chemarea la aventură pentru aceia care doar tatonează terenul sau care abia își încep călătoria; asigură susținere călătorilor care se află de mult timp pe drum; și este un instrument pentru oamenii care sunt deja departe în călătoriile lor, care caută modalități de a împărtăși și duce mai departe ceea ce au învățat.
„Atunci când suntem de părere că expedițiile noastre nu sunt importante și eșuăm în confruntarea cu dragonii noștri și în căutarea comorilor noastre, ne simțim goi pe interior și lăsăm un vid care ne afectează pe toți. Psihologii lumii moderne nivelatoare au un nume pentru cazul rar al cuiva cu «deliruri de grandoare», însă nu au nici măcar o categorie pentru cea mai răspândită maladie, delirul lipsei de importanță. Deși este adevărat că nu există un om mai important decât celălalt, fiecare dintre noi are câte un dar important de oferit – unul pe care nu îl putem dărui dacă nu reușim să pornim în călătorie.” (Carol S. Pearson) (© Editura Trei)
Cumpără cărțile din librăria online Cărturești (click pe titluri și/sau coperte)! Ai un discount special Bookaholic – 15% reducere dacă introduci codul 0ADYT44K atunci când faci comanda, la check out.
