Bookaholic

Deși suntem în plină vacanță editorială, au apărut luna asta o grămadă de cărți interesante și care merită atenție. De la mult-așteptata traducere a bestsellerului Sapiens, de Yuval Noah Harari, una dintre cele mai vândute cărți de popularizare a științei din ultimii ani, până la o nouă traducere din selecția de anul trecut a Man Booker Prize, Apele Nordului, de Ian McGuire, sau Revoluția lui Emmanuel Macron, noul președinte al Franței și, probabil, cel mai popular om politic al momentului.

Pe lista din august am pus romane, cărți de știință, cărți de non-ficțiune și chiar și o reeditare, prilejuită de unul dintre cele mai așteptate filme ale anului, Pistolarul, după romanul lui Stephen King. Vă dorim spor la citit și o vară minunată în continuare!

Sapiens. Scurtă istorie a omenirii, de Yuval Noah Harari (trad. Adrian Şerban)

Bestseller New York Times. Publicată iniţial în Israel în 2011, Sapiens a devenit rapid bestseller internaţional, fiind tradusă în peste patruzeci de limbi.

Acum 100.000 de ani, pe Pământ existau cel puţin şase specii de oameni. Astăzi există una singură: noi, Homo sapiens. Ce s-a întâmplat cu celelalte? Şi cum am ajuns să fim stăpânii planetei? De la începuturile speciei noastre şi rolul pe care l-a jucat în ecosistemul global până în modernitate, Sapiens îmbină istoria şi ştiinţa pentru a pune în discuţie tot ce ştim despre noi înşine, ne arată cum ne-am unit ca să construim oraşe, regate şi imperii, cum am ajuns să credem în zei, în legi şi în cărţi, dar şi cum am devenit sclavii birocraţiei, ai consumerismului şi ai căutării fericirii. De asemenea, ne îndeamnă să privim în viitor, căci de câteva decenii am început să încălcăm legile selecţiei naturale care au guvernat viaţa în ultimii patru miliarde de ani. Dobândim capacitatea de a modela nu doar lumea din jurul nostru, ci şi pe noi înşine. Încotro ne duce aceasta şi ce vrem să devenim?

„În această analiză exhaustivă a istoriei oamenilor, Harari le oferă cititorilor ocazia să reconsidere totul: de la supravieţuirea lui Homo sapiens până la fascinanta chestiune a modului în care societatea se organizează prin ficţiuni.” (Booklist)

„Sapiens îi poartă pe cititori într-un tur rapid al istoriei speciei noastre… o lectură importantă pentru un sapiens cu preocupări serioase, care reflectează asupra lui însuşi.” (The Washington Post) (©Editura Polirom)

Omul care a cucerit timpul, de Elan Mastai (trad. Vlad Pojoga)

Omul care a cucerit timpul, de Elan Mastai, este un roman surprinzător și complex despre călătorii în timp și realitatea alternativă a zilelor noastre.

Este anul 2016, iar în lumea lui Tom Barren tehnologia a rezolvat toate problemele omenirii – nu există război, nici sărăcie, nici avocado necopt. Și totuși, Tom este nefericit. A pierdut-o pe fata visurilor sale. Și ce faci când ești trist și ai o mașină a timpului? Cel mai probabil, ceva stupid. Eșuat într-o realitate alternativă groaznică – pe care o recunoaștem imediat drept anul 2016 al zilelor noastre –, Tom e disperat să-și îndrepte greșeala și să plece acasă. Până când descoperă, pe neașteptate, niște versiuni minunate ale familiei, carierei și femeii care poate fi iubirea vieții sale. Acum Tom se confruntă cu o alegere imposibilă. Să se întoarcă la viața sa perfectă, dar lipsită de dragoste, sau să rămână în lumea noastră imperfectă, alături de iubita sa? În căutarea răspunsului, Tom călătorește în spațiu și timp, în încercarea de a-și da seama, în sfârșit, cine este cu adevărat și care ar trebui să fie viitorul său – și al nostru.

„Un roman de debut surprinzător… Uimitor și complex… O narațiune extraordinar de amuzantă… În realitatea alternativă a zilelor noastre, când mulți și-ar dori să se poată întoarce în timp, plăcerile masochiste ale acestui roman halucinant și înduioșător le-ar putea oferi o oarecare consolare.” (Washington Post) (©Editura Litera)

Creatorii de hituri. Știința popularității într-o lume distrată, de Derek Thompson (trad. Iulia Bertea)

În această lucrare de investigație originală, Derek Thompson dezvăluie psihologia ascunsă a motivelor pentru care ne plac anumite lucruri și explică economia piețelor culturale care ne conturează viețile fără să ne dăm seama. Autorul demontează miturile siropoase despre crearea hiturilor care domină cultura pop și afacerile și ne arată că succesul nu depinde doar de calitate – unele dintre cele mai populare produse din istorie s-au aflat la un pas de eșec.

De la începuturile artei impresioniste până la viitorul Facebook, de la micii designeri de pe Etsy până la originile Star Wars, Derek Thompson nu lasă nimic necercetat, pentru a ne spune povestea fascinantă a modului în care funcționează cultura și a motivelor pentru care unele produse au priză la public.

În Creatorii de hituri, Derek Thompson investighează: legătura secretă dintre atractivitatea programelor postului ESPN și refrenele memorabile ale cântărețului The Weeknd; motivele pentru care Facebook este cel mai important ziar al lumii moderne; modul în care criticii publicității au anticipat ascensiunea lui Donald Trump; cum un școlar de clasa a V-a a lansat din întâmplare „Rock Around the Clock”, cel mai mare hit din istoria rock-and-rollului; motivele pentru care Barack Obama și autorii discursurilor lui se consideră compozitori; modul în care Disney a cucerit lumea și, cu toate acestea, viitorul hiturilor aparţine amatorilor şi indivizilor cu simţ practic; cum un colecţionar francez a creat canonul impresionist din pură întâmplare; dovezile care arată că hiturile muzicale nu sunt întotdeauna şi cele mai bune; motivele pentru care aproape toate blockbusterele de la Hollywood sunt continuări, remake-uri şi adaptări; modul în care statisticienii au demonstrat că „viralizarea” este un mit. (©Editura Publica)

Apele Nordului, de Ian McGuire (trad. Alexandra Fusoi)

Finalist la Man Booker Prize 2016

„Un roman care ne aduce aminte de limitele omului.” (Martin Amis)

În 1859, după ce a fost dat afară pe nedrept din armată, Patrick Sumner nu are altă alegere decât să devină medic la bordul unei baleniere aflate în drum spre cercul polar. Dar când, în mijlocul călătoriei, unul dintre muşi este sodomizat şi ucis cu brutalitate, Sumner devine fără voia sa detectiv. Curând va înfrunta un rău mult mai mare decât întâlnise în timpul asediului oraşului Delhi: pe Henry Drax, harponier, sodomist, ucigaş cu sânge-rece, întruchiparea răului absolut. De fapt, nici unul dintre membrii echipajului de pe Volunteer nu este ceea ce pare, nici măcar medicul nostru. Fiecare are secretele şi intrigile lui, îi bănuieşte pe toţi cei din preajmă, iar expediţia de vânătoare se dovedeşte, în realitate, o faţadă pentru afaceri sinistre.

„Fascinant şi sclipitor prin enigmele sale, Apele Nordului pare rezultatul întâlnirii dintre Joseph Conrad şi Cormac McCarthy într-un port prăpădit, în timp ce se salută cu o înclinare ursuză din cap.” (Colm Tóibín) (©Editura Polirom)

Jurnal de librar, de Anca Zaharia

„Scenele redate de Anca ar fi amuzante dacă nu ar fi triste. Așa a spus, la un moment dat, un cititor și i-am dat dreptate. La prima citire, te amuzi. Uneori (de cele mai multe ori!) râzi cu lacrimi. La a doua citire, sau poate chiar la a treia, partea amuzantă rămâne deoparte și vezi realitatea. Vezi omul din spatele cărților și oamenii pe care îi întâlnește zi de zi, oamenii aceia care nu au habar că librarul citește cărți și nu gânduri. Citind cartea Jurnal de Librar, nu numai că vei privi cu alți ochi librăritul, dar e foarte posibil să te împrietenești cu primul librar care îți va ieși în cale și să-i mulțumești pentru răbdare, pentru zâmbet și chiar să aranjezi cartea căzută de pe raft pe care, între doi clienți nehotărâți, țârâitul telefonului și cutia cu noutăți ce trebuie etichetate și puse la raft, nu a reușit să o așeze la locul ei.” (Andreea Ban – Serial Readers)

„Jurnal de librar a fost, la început, un hashtag pe care-l foloseam la finalul fiecărei povestiri legate de ceea ce mi se întâmpla la muncă pe care o puneam pe Facebook nu atât din dorința de a arăta ce amuzantă e viața de librar, ci mai mult sperând că publicul larg, consumatorii de carte și nu numai, vor vedea meseria de librar mai aproape de ceea ce este ea de fapt și mai puțin un «ah, ce frumos, stai toată ziua și citești și mai iei și salar». Nu, n-ai nici măcar voie să citești la muncă în cele mai multe locuri. Și dacă ar fi așa, salariul nu e deloc de invidiat.” (Anca Zaharia) (©Editura Herg Benet)

În furtuni de oțel, de Ernst Jünger (trad. Viorica Nișcov)

Constituită pe baza notelor aproape zilnice luate de-a lungul celor patru ani petrecuți în campania din Belgia și Franța, În furtuni de oțel este prima carte publicată de Ernst Jünger (1920), bestseller în anii ’20, și prima carte de răsunet internațional izvorâtă din experiența crucială a Marelui Război, trăită cu intensitate tragică și plătită funest de o întreagă generație.

Întâlnim aici aspecte din viața cotidiană de front, portrete de camarazi, anecdotică cazonă, introspectarea unor stări de conștiință situate la limita extremă a primejdiei, evocări de plimbări solitare în clipe de răgaz prin peisaje distruse; sunt pagini exaltate inundate de beția voioasă a luptei, alături de altele bântuite de exasperarea, strunită, ce-i drept, provocată de tranșeele inundate de apă, de adăposturile clisoase, de câmpurile pline de cadavre sfârtecate asaltate de oștile de guzgani. (©Editura Corint)

Apple Tree Yard, de Louise Doughty (trad. Alex Bala)

Yvonne Carmichael, o geneticiană respectată, formează de mulți ani un cuplu stabil cu Guy, de asemenea un cercetător de succes. Din momentul în care întâlnește pe holurile Parlamentului britanic un bărbat misterios, față de care se simte irezistibil atrasă, Yvonne pierde controlul asupra vieții sale. Timp de câteva luni, se va vedea în secret cu iubitul ei, până când un incident grav le va distruge relația și le va arăta cine sunt cu adevărat. Cei doi adulterini vor ajunge în fața instanței de judecată, acuzați de crimă cu premeditare.

„Nu se poate să existe vreo femeie în viaţă care să nu-şi fi dat seama măcar o dată, într-un moment de panică, de faptul că se află în locul greşit şi momentul greşit, alături de bărbatul greşit. Louise Doughty, mai sigură pe sine cu fiecare roman, îşi conduce cititorul descurajat într-un teritoriu întunecat. O carte irezistibilă şi curajoasă.” (Hilary Mantel, autoarea Wolf Hall) (©Editura Vellant)

Călătoria în timp. O istorie, de James Gleick (trad. Anca Bărbulescu)

Apreciatul autor al cărților Informaţia și Isaac Newton ne poartă într-o expediție amețitoare în domeniul călătoriei în timp, de la originile ei subversive până la evoluția sa în literatură și știință și influența asupra felului în care înțelegem timpul în sine.

Povestea începe la sfârșitul secolului trecut, când tânărul H.G. Wells scria și rescria povestirea fantastică din care avea să se nască prima lui carte și o senzație internațională: Mașina timpului. Era o epocă în care o mulțime de forțe se uneau pentru a remodela perspectiva umană asupra timpului. Unele erau filozofice, altele tehnologice: telegraful electric, locomotiva cu aburi, descoperirea civilizațiilor îngropate și perfecționarea ceasurilor.

James Gleick urmărește evoluția călătoriei în timp ca idee care devine parte din cultura contemporană – de la Marcel Proust la Doctor Who, de la Jorge Luis Borges la Woody Allen. Autorul cercetează inevitabilele paradoxuri în buclă și analizează granița flexibilă dintre ficțiune „pulp” și fizica modernă. În final, se apleacă asupra unei transfigurări temporale care zguduie chiar prezentul nostru: lumea conectată instantaneu, cu prezentul ei atotcuprinzător și viitorul tot mai scurt. (©Editura Publica)

Revoluție, de Emmanuel Macron (trad. Doru Mareș)

Emmanuel Macron, câştigătorul alegerilor prezidenţiale din Franţa şi omul nou al politicii europene, îşi spune pentru prima dată povestea, vorbind despre ideile care îl inspiră, despre viziunea sa legată de stat, cetăţeni, Uniunea Europeană, într-o lume care se confruntă cu probleme comune – imigraţia, locurile de muncă, terorismul –, dar pe care trebuie să le rezolvăm împreună. Revoluţia lui Macron, alternativa electorală a Franţei la naţionalismul lui Marine Le Pen, a cucerit imediat opinia publică de pe tot continentul european: o provocare deschisă la adresa populiştilor şi a acelora care nu mai cred în instituţii, o revoluţie fără promisiuni deşarte, care ar putea schimba pentru totdeauna modul de a face politică în Europa.

Recent ales președinte al Franței, Emmanuel Macron a scris această carte pe când era ministru al Economiei și candidat la alegerile prezidențiale. Acum, publicul larg are ocazia să afle care este viziunea sa despre Franța și despre viitorul acesteia, într-o lume nouă ce trăiește o „mare transformare”, așa cum n-a mai cunoscut încă de la inventarea tiparului și din Renaștere. (©Editura Trei)

Pistolarul, de Stephen King (trad. Mircea Pricăjan)

Seria „Turnul întunecat” este un dark fantasy cu elemente de horror, science fiction, aventuri și fundal de western. Considerată magnus opus lui Stephen King, seria a fost scrisă pe o perioadă foarte lungă de timp, din 1970 și până în 2004, autorul pornind de la ideea de a scrie un fantasy inspirat de J.R.R. Tolkien și de westernurile lui Sergio Leone.

Roland Deschain, ultimul pistolar, un singuratic care ne va bântui imaginatia, pornește într-o călătorie printr-un deșert aproape postapocaliptic, în căutarea omului în negru și având ca destinație misteriosul Turn întunecat. În lumea lui fără speranță, cunoaște o femeie seducătoare și se împrietenește cu Jake din New York.

Pe de o parte  de un realism crud, pe de altă parte de un onirism de basm, Pistolarul deschide seria „Turnul întunecat”. Peisajul prin care merge Roland seamănă cu Vestul Sălbatic, dar este o variantă dintr-un viitor postapocaliptic sau dintr-un univers paralel. (©Editura Nemira)