Nici nu a început bine toamna, că mi-e deja din ce în ce mai greu să aleg doar 10 cărți pentru acest articol. Ca de obicei, toamna încep editurile să scoată așii din mânecă pentru ca, până la Gaudeamus, să-i pună pe toți pe masă. Pentru luna octombrie am făcut o listă compozită de recomandări, ce are de toate: proză scurtă și romane, cărți de istorie, științe naturale și științe socio-umane, dar și eseuri și, pentru că avem nevoie, o carte ce ne învață să ne relaxăm. Vă doresc o toamnă literară cât mai frumoasă, cu cărți bune și ceaiuri aromate alături!

Mandarina, de Răzvan Petrescu

Răzvan Petrescu e furios şi esenţial. Elastic și urgent, el întinde mereu capcane cititorului care nu prea știe cum să se descurce în aparenţa halucinaţiilor sale, devine el însuși nervos, nu-și mai poate bea cafeaua în liniște, dimpotrivă, într-un acces de nerefuzat o varsă pe pantaloni (culoarea oului de raţă, nu-i nimic, iese cu puţină apă rece). Cine are răbdare să meargă mai departe descoperă o structură stilistică muzicală, ici un accent sumbru de Bach, colo o înfloritură de Ravel, şi tot așa pînă unde tragicul și umorul cel mai sec se îmbină într-o formulă unică de rîsu-plînsu’. La noi, ba chiar și aiurea, nu seamănă cu nimeni, e un kamikaze solitar care aduce tot mai mult, suspect și simptomatic, cu el însuși. (Dumitru Radu Popa)

Răzvan Petrescu este un fel de James Bond al prozei scurte: nu ratează nici o metaforă, iar fiecare frază este pentru el o femeie frumoasă, periculoasă și cu simţul umorului. Nu-i poţi repovesti povestirile, dar cine a citit vreodată o proză de-a sa îl ţine minte toată viaţa. E un scriitor tragic-comic care te năucește și un mare stilist, unul dintre puţinii adevăraţi. (Marius Chivu) (© Editura Curtea Veche)

Scânteia creativă. Cum au devenit oamenii ființe excepționale datorită imaginației, de Agustín Fuentes (trad. Robert Dobre)

Un studiu nou și îndrăzneț de paleontologie, arheologie, genetică și antropologie, care va anula toate părerile greșite legate de rasă, război, pace și natura umană și care va răspunde la o întrebare veche de când lumea: ce-i face pe oameni atât de excepționali comparativ cu restul speciilor de pe Pământ?

Secretul este creativitatea. Agustín Fuentes susține că aceasta stă la baza desenelor pictate cu degetele de copii, a modului în care strămoșii noștri se organizau în triburi sau vânau, a felului în care se pornesc războaiele sau, dimpotrivă, se semnează tratatele de pace, a relațiilor intime, a modului în care avem grijă de planeta noastră sau de comunitățile în care trăim și, de fapt, la baza artei, religiei și chiar a științei. Creativitatea presupune imaginație și colaborare. Orice poet are o muză. Orice inginer un arhitect, orice politician un grup de susținători. O colaborare poate fi de mai multe feluri, dar o colaborare de succes nu este posibilă fără imaginație, acel secret care ne-a adus de la cuțite și mese calde, la iPhone-uri și aparate de zbor intergalactice. Fuentes susține că, în ziua de azi, ca să poți să faci un lucru util, care să dureze, trebuie să înțelegi tipul de colaborare pe care o ai cu cei din jurul tău, trebuie să înțelegi lucrurile care pot fi puse în practică grație imaginației, sau, la polul opus, lucrurile care nu sunt posibile și, mai apoi, ce mult influențează creativitatea lumea în care trăim. (© Editura Publica)

Arta corpului, de Don DeLilo (trad. Radu Surdulescu)

Romanul Arta corpului este o anatomie a durerii şi a doliului: Lauren Hartke, o tânără body artist, îşi pierde soţul, un regizor mult mai în vârstă decât ea, care se sinucide. În primele zile de după dureroasa pierdere, în casa veche de pe coasta singuratică în care se mutase împreună cu soţul ei, Lauren se confruntă cu o apariţie stranie, un individ între bărbat şi copil, „un corp tăcut şi vulnerabil, aproape al oricui”, care îi schimbă nu doar viaţa, ci şi arta pe care o practică. Show-urile ei capătă imaginea ectoplasmatică a domnului Tuttle, bizarul vizitator, iar Lauren devine o artistă a corpului care încearcă să se detaşeze de propriul trup. (© Editura Polirom)

Psihanaliza basmelor, de Bruno Bettelheim (trad. Teodor Fleșeru)

Mulți dintre părinții din zilele noastre evită să le citească basmele tradiționale celor mici, pentru că le consideră prea sângeroase și traumatizante. Adevărul este însă că basmele adevărate îi pot ajuta enorm pe copii să-și rezolve multe dileme și conflicte interioare neidentificate. Emoțiile întunecate, angoasa, tristețea sau pornirile agresive există foarte des și în mintea copiilor, doar că ei rareori sunt conștienți de ele și le pot exprima adecvat. Mai mult decât orice, întâmplările magice și personajele străvechilor povești reușesc să le comunice copiilor soluții cu care modul lor de gândire rezonează profund.

Cartea lui Bruno Bettelheim, Psihanaliza basmelor, a fost scrisă pentru a-i ajuta pe adulți să înțeleagă importanța și valoarea terapeutică a basmelor în formarea copiilor. Prin analiza mai multor basme foarte cunoscute precum Albă-ca-Zăpada, Cenușăreasa, Frumoasa și Bestia, Scufița Roșie, Barbă-Albastră, Jack și vrejul de fasole, cartea lui Bruno Bettelheim îi ajută pe adulți să înțeleagă importanța și valoarea terapeutică a basmelor în formarea copiilor. Basmele stimulează imaginația celor mici, îi ajută să-și clarifice emoțiile, anxietățile și aspirațiile, sugerându-le rezolvări pentru problemele cu care se luptă mintea unui copil: teama de a fi abandonat de părinți, rivalitățile între frați, sexualitatea adultă, violența, invidia, teama de moarte. Pentru că basmele au finaluri fericite în care binele triumfă, prin lectura basmelor copilul se identifică cu personajele și se eliberează de angoasele sale. (© Editura Univers)

Vorbește-le despre bătălii, regi și elefanți, de Mathias Énard (trad. Cristian Fulaș)

Michelangelo ajunge în Constantinopol pe 13 mai 1506, lăsând în urmă furia Papei Iulius al II-lea și un șantier neterminat pentru mormântul acestuia la Roma. Dar cum să fi refuzat invitația sultanului Baiazid al II-lea?

Așa începe cuceritorul roman al lui Mathias Énard, care devoalează fascinanta întâlnire a omului Renașterii cu lumea otomană, imaginând o istorie uitată. În ea se ascunde o poveste de dragoste cu pagini epistolare și de jurnal, punând în lumină și firele ce leagă Occidentul de Orient.

„Mathias Énard îl studiază pe Michelangelo, îi respectă tăcerile și ezitările, le urmărește pe căi sinuoase și îi devine un complice discret. Scriitura e ca un desen: senzuală ca efectele de clarobscur, tranșantă ca piatra ascuțită.” (Télérama) (© Editura Nemira)

O istorie secretă a Revoluției Ruse, de Victor Loupan (trad. Rodica Chiriacescu)

Epopeea comunismului a marcat viața politică și intelectuală a secolului al XX-lea. Totul a început odată cu preluarea puterii în Rusia de către un mic grup de indivizi, bolșevicii. Utilizând documente de arhivă inedite, volumul ne introduce în intimitatea neștiută a protagoniștilor Revoluției Ruse.

Uneori această relatare riguroasă – care respinge epicul și monumentalul în favoarea aspectelor intime și umane – se transformă într-o anchetă de poliție sau într-un roman de spionaj, cu observația că totul este adevărat și argumentat. În aceasta constă originalitatea cărții lui Victor Loupan, care ne prezintă atât beciurile poliției secrete, cât și birourile de pe Wall Street, închisorile siberiene, dar și cafenelele din capitalele europene, frecventate de Lenin, Troțki și alți revoluționari. Cercetând aspectele invizibile ale Revoluției Ruse, autorul deschide uși rămase ferecate până acum. (© Editura Corint)

Acasă, de Marilynne Robinson (trad. Irina-Marina Borțoi)

În romanul Acasă, Marilynne Robinson relatează într-o manieră strălucită parabola fiului risipitor, plasată în oraşul Galaad din Iowa. Jack, fiul depravat al reverendului Boughton, s-a întors acasă după douăzeci de ani. Şiret şi prefăcut în tinereţe, acum un alcoolic pe umerii căruia atârnă secrete vechi de douăzeci de ani, el este în permanent conflict cu tatăl său cu spirit conservator, deşi rămâne cel mai iubit copil. În timp ce Jack încearcă o reconciliere cu tatăl, începe să lege o relaţie puternică cu sora sa, Glory, ea însăşi revenită acasă cu inima zdrobită după un trecut plin de frământări. Acasă este o carte luminoasă şi binefăcătoare despre familie, secrete de familie şi credinţă, scrisă de una dintre cele mai iubite şi mai apreciate autoare ale Americii.

Acasă începe simplu, evitând formulările preţioase şi evoluează treptat spre o compoziţie complexă, care în ultimele cincizeci de pagini devine de-a dreptul magnifică.” (The New Yorker)

„Un tablou idilic al bunei-cuviinţe şi al compasiunii, care este, totodată, şi o acuzaţie furioasă şi nimicitoare la adresa laşităţii morale şi a păcatelor neizbăvite, nerecunoscute.” (The New York Times Book Review)

„Scriitura lui Marilynne Robinson este atât de pătrunzătoare încât poate să ne schimbe complet modul de a citi.” (Chicago Sun-Times) (© Editura Litera)

Șmecherie și lume rea. Universul social al manelelor, de Adrian Schiop

„Am ales tema asta pentru că mă pasiona, aveam senzaţia că stăpânesc oarecum subiectul şi de-aia m-am băgat. A fost un job de vis – să iei bani ca să stai prin crâşme sau cluburi şi să vorbeşti cu lăutari şi fani. Cât te ţine ficatul, să-l tot faci. Concluzii? Că e muzica băieţilor răi din România, a bagabonţilor, băieţii de la colţul străzii, şi a şmecherilor, tipii cu conexiuni mafiote. Că stă într-o măsură semnificativă pe banii gri ai interlopilor (întrucât grosul banilor vin din cântări la evenimente private, cele mai multe de interlopi). Că le glorifică voalat modul de viaţă, exultând şmecheria şi banii făcuţi uşor. Că, spre deosebire de hip-hop, unde lucrurile sunt spuse pe faţă, manelele codifică mesajul, îl spun oarecum cifrat – mai direct în anii ‘90, din ce în ce mai eliptic acum. De ce se întâmplă asta? Pentru că şmecheria devine o valoare tot mai dubioasă. În anii ‘90, şmecheria făcea legea şi oamenii se mândreau cu asta, că fac bani prin orice mijloace; acum, şmecheria e din ce în ce mai stigmatizată şi oamenii nu o mai scot la vedere. Dar să nu ne iluzionăm – ea e în continuare acolo, doar că a dispărut din spaţiul public. Acum oamenii tac şi fac.” (Adrian Schiop) (© Editura Cartier)

Celălalt pe care-l adoram, de Catherine Cusset (trad. Doru Mareș)

Considerat de majoritatea criticilor francezi cel mai bun roman al anului 2016, Celălalt pe care-l adoram, de Catherine Cusset, a obținut premiile Liste Goncourt — Le Choix roumain, Liste Goncourt — Le Choix belge, Liste Goncourt — Le Choix suisse și a fost nominalizat la premiile Goncourt, Renaudot, Fémina, Interallié, Décembre și France Culture-Télérama, ajungând în selecția finală pentru Goncourt.

În Celălalt pe care-l adoram, Catherine Cusset urmărește, cu o lupă halucinantă, parcursul lui Thomas Bulot — fost iubit, devenit prieten apropiat al naratoarei-autoare —, un francez născut la Paris care pleacă să studieze în Statele Unite. Este povestea unui tânăr exuberant, extrem de inteligent, uneori de o sensibilitate maladivă, amuzant, înconjurat de prieteni, care iubește viața, femeile, literatura — cu precădere pe Proust —, filozofia, filmul, muzica, jazzul — mai ales pe Nina Simone și Léo Ferré —, dar care ajunge, la 39 de ani, să-și pună capăt zilelor într-un orășel din Virginia. Un roman electrizant, scris la persoana a doua singular, care vorbește despre fericire, dragoste, prietenia dintre un bărbat și o femeie, dar și despre eșec, impas, neputința adaptării și depresie, având în plan secund fascinația intelighenției franceze a anilor ’80 pentru New York. (© Editura Humanitas Fiction)

Ghidul nordic pentru a trăi cu 10 ani mai mult, de Dr. Bertil Marklund (trad. Ianina Marinescu)

10 sfaturi simple pentru o viață mai fericită și mai sănătoasă.

Un ghid scurt pentru o viață lungă! Ghidul nordic pentru a trăi cu 10 ani mai mult este o carte pragmatică, în care este sintetizat modul de viață simplu și sănătos al scandinavilor. Adoptând un stil concis, doctorul suedez Bertil Marklund apelează la rezultatele cercetărilor științifice de ultimă oră și prezintă 10 reguli de aur pentru o viață sănătoasă, printre care somnul, nutriția, activitatea fizică și cum să ne ferim de impactul negativ al stresului. De asemenea, prezintă în premieră conceptul de lagom, sau ceea ce înțeleg suedezii prin moderație.

Cu toții putem adopta cele 10 sfaturi menționate în carte fără să ne schimbăm radical modul în care trăim. Aplicând sugestiile practice și realiste ale doctorului Marklund, vom putea să ne schimbăm în bine viața, acum și în viitor.

„După hygge din Danemarca, avem acum sundhet din Suedia – o abordare echilibrată a vieții, caracterizată de stabilitate și coerență. Acest bestseller suedez ne învață cum să efectuăm mici schimbări în zece domenii, de la somn și atitudine la sănătatea dentară și relațiile interpersonale, pentru o viață mai lungă. De asemenea, demontează unele mituri, arătând că multe lucruri considerate negative sunt, de fapt, bune pentru noi. De exemplu, cafeaua are efecte pozitive asupra sănătății. Stilul direct și simplu al cărții este reconfortant!” (Saga Magazine) (© Editura LifeStyle)

Cumpără cărțile din librăria online Cărturești! (Click pe titluri și/sau coperțile volumelor)

3 comentarii
  1. Pingback: Din lumea cărţilor #8 - Cărţi care contează

  2. Pingback: 11 de cărţi de citit în Octombrie 2017 - Cărţi care contează

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *