Lista de cărți pentru aprilie este diversă și provocatoare. Foarte multe cărți scrise de autori români, scriitori și scriitoare deopotrivă, dar și romane străine și cărți de eseuri, care mai de care mai surprinzătoare și incitante. De la cărți ușurele de relaxare și de vacanță, până la cărți profunde, menite să ne pună pe gânduri, am alcătuit o listă de cărți de citit în aprilie, în care sper să găsiți și ceva care să vă placă.

 

Hanul lui Manuc, de Simona Antonescu


Al treilea roman al Simonei Antonescu ne poartă cu două veacuri în urmă, în Principatele Române. De data aceasta, remitizarea istoriei nu doar însuflețește destine individuale, ci dă viață și tensiune unor evenimente cruciale de mult arhivate. Această călătorie de șase ani în perioada războiului ruso-turc, terminat cu pierderea Basarabiei, este o autentică evadare în trecut.
Pe moșiile Țării Românești, grânarul marilor imperii, sau în bătălii pe mare și pe uscat, pe ulițele târgului Bucureștilor, traversate de picioare desculțe și taine de palat, sau la Constantinopole, în serai și catacombe, printre intrigi și capete tăiate, istoria își urmează cursul.
Hanul lui Manuc, la fel ca primele romane ale Simonei Antonescu – Fotograful Curții Regale și Darul lui Serafim –, se situează sub aceeași inscripție heraldică: „Dacă nu revezi trecutul, nu vezi prezentul și nu prevezi viitorul”.

 

Viaţa secretă a marilor scriitori, de Robert Schnakenberg


Pornind de la William Shakespeare şi ajungând până la Thomas Pynchon, Viaţa secretă a marilor scriitori ne prezintă o serie de portrete scandaloase şi necenzurate ale scriitorilor celebri, încercând să abordeze toate întrebările dificile pe care profesorii de liceu se tem să le pună: Care-i treaba cu Lewis Carroll şi fetiţele? E adevărat că J. D. Salinger își bea propria urină? Cu câte femei ‒ şi bărbaţi – s-a culcat, de fapt, Lord Byron? Şi cum se face că lui Mark Twain nu-i plăceau copiii?

 

Pelinul negru, de Ioana Nicolaie


„Cernobîl înseamnă «pelinul negru» sau «iarba neagră», căci explozia centralei nucleare din aprilie 1986 nu se putea petrece decât într-o zonă a negrului, a amărăciunii. Am scris Pelinul negru şi ca o formă de revoltă, deşi mărturisesc că n-a fost uşor să plonjez în dramă şi să o deşir scriitoriceşte.
Am copilărit, fără nici cea mai mică bănuială, într-un loc contaminat radioactiv. Abia când am început să simt pe propria-mi piele urmările, am înţeles cât de acută era grozăvia, şi câtiva ani m-am întrebat continuu cine e de vină, de ce nu răspunde nimeni pentru marile catastrofe, cum există atâtea victime subînţelese, care n-au deloc glas.
Nu mi-am putut răspunde altfel decât scriind Pelinul negru – punctul de vedere e al unei fetiţe născute la câteva luni după dezastru a cărei existenţă e ca o frânghie care, pe măsură ce calci, se tot subţiază, până devine o sforicică ce sfârşeşte, inevitabil, prin a se rupe. Iar căderea nu înseamnă strivirea pur şi simplu de asfalt, ci scufundarea din uman în subuman” (Ioana Nicolaie).

 

Odiseea căpitanului Cousteau, de Alexandru Marinescu


Atras încă din adolescenţă de mare, Jacques-Yves Cousteau s-a înscris la Academia Navală din Brest. Aşa începe povestea celui care avea să devină unul dintre cei mai mari oceanologi ai lumii. După ce l-a întâlnit pe Philippe Tailliez, Cousteau a făcut primele scufundări şi drumul i s-a deschis larg spre realizarea celui mai mare vis al său: să cutreiere şi să exploreze oceanele lumii. Visul i s-a împlinit când a ajuns la comanda navei Calypso, la bordul căreia, vreme de patru decenii, a străbătut imensul continent albastru. A simţit tot timpul nevoia să afle mai mult, să îmbunătăţească metode şi tehnici şi să le împărtăşească, iar din expediţiile sale au rezultat mii de ore de filmări în adâncuri. Din gheţurile Antarcticii până în Marea Roşie, Marea Caraibilor şi Marea Mediterană, Odiseea căpitanului Cousteau ne poartă într-o călătorie fascinantă pe urmele celebrului explorator, mereu dornic să se avânte în necunoscut.

 

Mica enciclopedie Hygge. Rețeta daneză a fericirii, de Meik Wiking


Afli ce este hygge atunci când simţi hygge. Când te ghemuieşti comod pe canapea alături de persoana iubită sau când te bucuri de timpul petrecut cu cei mai apropiaţi prieteni. Hygge sunt acele dimineţi albastre şi limpezi cu lumină perfectă. Şi cine ar putea să îţi fie un ghid mai bun în lumea hygge decât Meik Wiking? Meik este directorul Institutului de Cercetare a Fericirii din Copenhaga şi şi-a petrecut ani din viaţă studiind magia vieţii daneze, de la alegerea corpului de iluminat ideal, la planificarea unei cine sau de la crearea unei truse hygge de urgenţă până la modalitatea în care trebuie să te îmbraci.

 

O căutare, de Ligia Ruscu


Lumea lui Şandru, un fiu de crai cam alintat şi delăsător, se prăbuşeşte când află că nu el va fi moştenitorul tronului, ba mai mult, că nici măcar nu se ştie cine îi sunt părinţii. Cutremurat, hotărăşte să lase în urmă curtea domnească şi să plece în lume, ca să afle de unde se trage şi cine este. Înarmat doar cu o sabie veche şi un cuţit cu daruri ascunse, găsit într-un loc unde oamenii se fereau să pună piciorul, cu merinde şi haine puţine, dar hotărât să înfrunte orice i-ar aduce soarta, porneşte într-o aventură fabuloasă. Lui i se alătură prieteni vechi şi noi şi împreună traversează câmpii sterpe, munţi înalţi şi un codru fermecat, unde puţine lucruri sunt ceea ce par a fi. Călătoria nu e uşoară, în cale îi ies spiriduşi înaripaţi, muşaţi, vrăjitori, sburători, oameni şi fiare, şi puţini dintre ei îi doresc binele. Cu încrâncenare neabătută, trece peste toate greutăţile şi pericolele, hotărât să se oprească doar atunci când îşi va atinge ţelul, însă preţul pe care îl plăteşte se va dovedi a fi cumplit de mare. Căutarea lui Şandru devine astfel o fascinantă poveste despre prietenie şi trădare, despre lungul drum către aflarea rădăcinilor şi a adevărului.

 

Așteptându-l pe Bojangles, de Olivier Bourdeaut

Mama și tata dansează pe Mister Bojangles, piesa cântată de Nina Simone, sub privirea fascinată a fiului. Iubirea lor e magie și sărbătoare neîntreruptă. În viața lor nu e loc decât pentru plăceri, fantezii și prieteni. Vârtejul de poezie și himere este mai ales opera mamei. Și totuși, într-o zi mama merge prea departe. Iar tatăl și fiul fac totul pentru a evita inevitabilul. Iubirea nebună n-a fost niciodată mai nebună…

 

O inimă inteligentă, de Alain Finkielkraut


„Regele Solomon îl implora pe Cel Veşnic să-l binecuvânteze cu o inimă inteligentă. La sfârşitul unui secol devastat de fărădelegile cumulate ale birocraţilor, adică de o inteligenţă pur funcţională, şi ale posedaţilor, adică de o sentimentalitate sumară, binară, abstractă, această rugă pentru a fi înzestrat cu perspicacitate afectivă şi-a păstrat întreaga sa valoare.” (Alain Finkielkraut)
Dar cui să înălțăm această rugă când Dumnezeu tace? Alain Finkielkraut ne oferă răspunsul-cheie — literaturii. Cele nouă texte pe care le-a ales, printre care Gluma, de Milan Kundera, Însemnări din subterană, de F.M. Dostoievski, Panta rhei, de Vasili Grossman, sau Pata umană, de Philip Roth, descriu vieți banale sfărâmate de Istorie, vorbesc despre triumf și eșec, despre banalitatea răului și ferocitatea binelui, despre șansa care se arată într-un moment nepotrivit și despre ironia destinului.
O inimă inteligentă, una dintre cele mai personale și desăvârșite opere ale lui Alain Finkielkraut, este un adevărat imn închinat lecturii, pentru că numai literatura ne poate salva de barbaria care ne înconjoară, ne poate ajuta să trăim mai bine, să gândim mai bine și, fără îndoială, să iubim mai bine.

 

Acolo unde femeile sunt regi, de Christie Watson


Cartea lui Christie Watson vorbește despre iubirea maternă în cele mai felurite reprezentări ale sale, dar prezintă și lumea exotică a Nigeriei, cu senzațiile, culorile și mirosurile care o definesc.
Elijah, un băiețel nigerian de șapte ani, născut în Anglia, se luptă cu propriul comportament deviant, pe care îl consideră provocat de un vrăjitor dinăuntrul său.
Aflat în plin proces de adopție, Elijah este împărțit între iubirea pentru mama biologică, Deborah, și cea adoptivă, Nikki. La un moment dat, asistenții sociali descoperă că Elijah a fost abuzat și traumatizat fizic și psihic.
În lupta lui de a se accepta și de a-și găsi liniștea alături de noua sa familie, Elijah vrea să se convingă, totuși, de dragostea lui Deborah, iar prețul pe care îl plătește este devastator.

 

El Narco. Cartelurile de droguri din Mexic, de Ioan Grillo


El Narco este o analiză pătrunzătoare a comerțului cu droguri care transformă oameni obișnuiți în criminali în serie. Cartelurile au devenit atât de puternice, încât au ajuns o amenințare la adresa guvernului mexican, a cărui luptă împotriva drogurilor a degenerat în violențe, transformând regiuni întregi ale țării în adevarate zone de război. Cartea lui Ioan Grillo, în care autorul încearcă să demonstreze ce anume se află în spatele acțiunilor cartelurilor, urmărind transformarea mafioților din contrabandiști mărunți în conducători ai unor imperii ale crimelor, este cutremurătoare.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *