Bookaholic

În basme, vrăjitoarele și uriașii sunt creaturi complementare, crude, egocentrice, invidioase, care uzurpă vitalitatea și tinerețea, puterile feminine și masculine. Ele întruchipează figuri parentale create de imaginația copiilor și de nelegiuirile adulților.

În această carte, Joseph H. Berke, încercând să răspundă la întrebarea de ce îi urâm pe ceilalți și pe noi înșine, explorează cele mai întunecate firide ale sinelui: invidia, lăcomia, gelozia și narcisismul, elemente care tind să rămână în umbra percepției, deoarece sunt haotice, violente, periculoase și extrem de tulburătoare. Cu toate acestea, o cunoaștere a prezenței acestor emoții nocive și a relațiilor uneia cu celelalte este esențială pentru eliberarea recunoștinței, generozității și compasiunii. Scrisă într-un limbaj accesibil, cu numeroase ilustrări din experiența clinică și viața cotidiană, cartea se adresează tuturor celor interesați de profunzimile psihicului uman.

Joseph H. Berke este profesor și psihoterapeut de orientare psihanalitică. Împreună cu colegii săi din Londra a fondat Arbours Housing Association și Arbours Crisis Centre, pentru a oferi ajutor psihoterapeutic și adăpost persoanelor aflate în suferință psihică. Este autorul a numeroase articole și cărți de psihoterapie și psihiatrie socială, și a scris despre psihoze, comunități terapeutice și psihologie transpersonală.

Vrăjitoare, giganți și oameni înspăimântători
Joseph H. Berke
Nr. de pagini: 368
Preț: 39 ron
Traducere din engleză de Violeta Ciotău
Colecția PSIHOLOGIA PENTRU TOȚI
Anul apariţiei: 2017
Format: 130 x 200 mm, paperback cu clape

Cuprins

Introducere

I. Uriași, vrăjitoare și părinți înspăimântători
II. Nu este drept
III. Pângărește, defăimează și devorează
IV. În căutarea sursei
V. Atacarea feminității: invidia de uter
VI. Atacarea masculinității: lăcomia de penis
VII. Invidie și narcisism
VIII. Gratitudine și grateitudine
IX. Despre îmbufnare
X. Rezolvarea răutății

Bibliografie
Mulțumiri

Prezența vrăjitoarelor albe și negre, a spi­ritelor bune și rele, coincide cu percepți­ile profunde că majoritatea mamelor au momente bune și rele. Ele pot fi iubitoare și iubite, dar foamea, disconfortul sau mal­tratările reale le pot transforma rapid în persoane pline de ură și detestate. Basmele descriu temerile colective de înfometare și de moarte la sânii femeilor egoiste, narcisice, nesatisfăcătoare, răutăcioase. În schimb, finalul fericit transmite speran­țele colective că spiritul mamei iubitoare va predomina, chiar dacă ea nu este întot­deauna prezentă imediat.

(…) Invidia se ascunde, evident, în spatele unei fațade de presupuse răniri sau este fuzionată cu lăcomia și gelozia. Cel mai important, impulsurile negative, cum sunt invidia, lăcomia și gelozia, sunt permanent la polul opus față de gratitudine, generozi­tate și compasiune – toate virtuțile fundamentale care exprimă dragostea noastră de viață. Chiar și Salieri nu a fost moti­vat în totalitate de răutate. El l-a admirat pe Mozart și a vrut să compună muzică precum el, pentru a-l putea răsplăti pe Dumnezeu, pentru că l-a făcut un om cele­bru. Invidia a dominat doar atunci când, în opinia sa, această ambiție a fost zădăr­nicită. Astfel, el a abandonat îndatoririle sociale și acțiunile caritabile și s-a dedicat distrugerii vieții lui Mozart.

Joseph H. Berke