Bookaholic

În urmă cu trei săptămâni, vă anunțam că binecunoscuta Companie de Librării București (CLB) împlinește, în 2015, 65 de ani de existență. O vârstă frumoasă, care spune extrem de multe despre ce înseamnă această librărie pentru bucureșteni și, implicit, pentru spațiul cultural românesc. 

Cu această ocazie, i-am luat doamnei Marieta Seba, directoarea CLB, un interviu despre ce înseamnă Compania de Librării București, privatizarea și „crezul” acesteia, metamorfozele prin care a trecut lanțul de librării, adaptându-se constant cerințelor pieței, profilul clientului CLB, cine sunt librarii pe care-i vedem în spațiile CLB, precum și pentru ce fel de cărţi se stătea la coadă înainte de ’89, ce cărţi erau cerute în anii ’90 şi care sunt interesele cititorilor de acum, ce scriitori a cunoscut prin intermediul CLB, ce noutate editorială de pe rafturile librăriilor îi atrage atenția și multe altele.

Vă invit, așadar, să citiți un interviu despre un lanț de librării frumos, care a învins toate obstacolele și, grație pasiunii pentru cărți a librarilor, a devenit o poveste de succes în industria cărții de la noi.

Cum a început povestea Centralei de Librării Bucureşti, între timp devenită Compania de Librării Bucureşti, în urmă cu 65 de ani?

Povestea a început în anul 1950, când un număr de 14 prăvălii au format baza de pornire a lanțului Centralei de Librării București.

Cum s-a privatizat Compania de Librării Bucureşti, reuşind să nu cadă pe mâini greşite?

Privatizarea a început în 1997, prin metoda MEBO de tip clasic, cu largă dispersare a acțiunilor – adică niciunul dintre angajații acționari nu era majoritar. Baza de pornire a constituit-o fondul creat la FPS de către garanțiile personale ale angajatelor. Nu a fost acceptat nimeni din afară, deși au existat unele presiuni. Procesul s-a încheiat cu succes după 8 ani, perioadă în care pot spune cu mulțumire că nu au existat disponibilizări și nici nu am apelat la credite bancare. Ne-am gospodărit singuri, fiind în primul rând foarte prudenți cu cheltuielile.

Când aţi ajuns la conducerea CLB, care au fost primele schimbări pe care le-aţi întreprins?

Sinceră să fiu, în acel moment nu era timp de schimbări concrete. Societatea era falită, furnizorii erau neplătiți și am fost nevoite să începem de la firul ierbii: trebuia, mai întâi, să asigurăm salariile, așadar am început să vindem marfă de papetărie de care era mare nevoie la acea vreme. Socoteam fiecare bănuț pentru a putea să ne achităm datoriile și să plătim oamenii.

Asemănător altor librării cu capital privat, nici CLB nu este dedicată exclusiv comerţului cu cărţi. Este nevoie de papetărie, birotică, jucării, cadouri ş.a. pentru a supravieţui?

Cum spuneam, salvarea noastră imediat după ’90 a fost componenta de birotică și papetărie. Chiar am deținut monopolul la acest capitol pentru câtăva vreme, până au apărut hypermarketurile. Astăzi am devenit mai selectivi în ceea ce privește această marfă, punând accent pe calitatea ei. Putem spune acum că produsele noastre de birotică sunt cele mai avantajoase din punct de vedere al raportului preț-calitate.

Câte librării are CLB astăzi? Mai sunt în plan altele noi?

A existat o perioadă în care între două stații de tramvai era 3 librării. Era evident că nu puteau rămâne la fel de multe, mai ales după apariția hypermarketurilor. Am fost nevoiți să reducem din numărul lor, pentru a putea să le renovăm și să le dotăm, conform noilor cerințe, pe celelalte. Avem acum 46 de librării integrate în sistem informatic și acest lucru este o mare realizare pentru noi. Dacă vor apărea necesități, noi avem capacitatea de a deschide și librării noi. Deoarece am reușit să stabilim servicii de calitate pentru categorii anume de clienți, putem să coexistăm astăzi alături de concurență.

Ce librărie sau lanţ de librării credeţi că este concurentul dumneavoastră direct?

Simțim o concurență directă din partea lanțurilor de librării Humanitas și Cărturești, cu precădere în zilele de weekend. În rest, nu ne suprapunem, deoarece concurenții noștri se bazează și pe alte activități conexe.

Ce calitate de-ale concurenților aţi „adopta”?

Întotdeauna am fost de părere că este și în interesul propriei companii să remarci calitățile concurenței, așadar urmăresc și apreciez activitățile departamentelor de promovare și organizare de evenimente ale celorlalte lanțuri de librării.

Care este „crezul” Companiei de Librării Bucureşti?

Putem spune că dorința de adaptare este crezul nostru și, nu în ultimul rând, satisfacerea cerințelor clienților noștri. În momentul de față ei sunt în majoritatea lor elevi de școală, studenți și locuitori ai cartierelor bucureștene.

Care este profilul clientului CLB, din punctul dumneavoastră de vedere?

Clientul nostru este: familist (sau, mai ales, familistă), de vârstă medie, cu copii, interesat să cumpere rapid și eficient, cu lista de lecturi obligatorii în buzunar, dar și familiarizat cu librăria și angajații ei, cărora le cere nu de puține ori sfatul. Locuiește în proximitatea ei, copiii vin uneori și singuri la cumpărături, considerând spațiul librăriei un loc familiar.

Cine sunt librarii CLB?

În companie mai există angajați care au absolvit școala post liceală de librari de dinainte de ’90, iar acum majoritatea celor tineri sunt absolvenți de licee economice sau umaniste. Contextul actual nu este unul foarte propice lecturii și vânzării de carte, o știm cu toții. Chiar în prezent ne concentrăm foarte mult pe selecția tinerilor: organizăm întâlniri cu elevii de clasa a XII-a și cunoscuți scriitori și oameni de cultură, în speranța de a-i convinge de importanța lucrului cu cartea și publicul cititor. Sunt mulțumită că am reușit să întinerim vizibil staff-ul CLB, dar mult mai important este ca lor să le placă această meserie și să rămână la noi.

Am văzut că şi CLB are un sistem informatizat modern în prezent, permiţând comenzi online, cu transport gratuit la orice fel de comandă, oriunde în ţară, prin Poşta Română. Este o modalitate de a promova site-ul şi produsele acestuia, nu numai în Bucureşti. Cum îi aduceţi pe oameni în librării?

Sistemul de comenzi online ne lărgește clientela, lucru foarte îmbucurător, ne deschide către clienți din provincie și nu ne reduce din clientela tradițională. Oferta noastră „Rezervă și ridică” este și ea menită să țină clientul aproape de librăria de cartier și să nu-l înstrăineze de „contactul uman”.

Din cunoştinţele mele, CLB este singurul lanţ de librării care permite verificare online a stocului unei cărţi, cu indicaţii unde poate fi găsită aceasta. Cum aţi implementat acest serviciu, ce presupune el şi de ce l-aţi considerat necesar?

Implementarea sistemului informat integrat Charisma a demarat în 2009 și a fost un proces lung, dat fiind numărul mare de librării; dar a meritat eforturile, potrivindu-se foarte bine nevoilor noastre. Într-adevăr, furnizorii noștri pot verifica stocurile, situația plăților, comunicarea cu ei devenind mult mai rapidă și eficientă. Sper așadar să ne păstrăm renumele de unul dintre cei mai buni platnici partener de pe piață.

La aniversarea CLB 65 de ani de pe 6 martie 2015 de la Cercul Militar

Pentru ce fel de cărţi se stătea la coadă înainte de ’89, ce cărţi erau cerute în anii ’90 şi care sunt interesele cititorilor de acum?

Cu toții am rămas cu amintirea anilor ’80, când cărțile erau o raritate la fel ca alimentele de bază. Cele bune – traduceri, autori români contemporani, manuale – se găseau greu, multe dintre ele vânzându-se la pachet cu alte titluri, de regulă politice. În anii ’70, cei de deschidere culturală, fuseseră însă destul de multe cărți, erau traduceri, autori români foarte îndrăgiți, toate scoase în tiraje uriașe față de cele din ziua de azi.

Imediat după ’90, mi-amintesc de titluri precum Cămașa lui Hristos sau romanele Sandrei Brown care împânziseră chioșcurile și tarabele de cărți cu sutele de mii de exemplare. Era haosul unui nou început.

Astăzi, interesele cititorilor sunt mult diferite de acei ani: se caută mai ales literatură de specialitate – juridică, medicală etc. – apoi literatură pentru copii și tineret, beletristică – mai ales autori de la editurile mari care știu să-și promoveze autorii.

La aniversarea CLB 65 de ani de pe 6 martie 2015 de la Cercul Militar

Ce scriitor favorit aţi cunoscut prin intermediul evenimentelor din librăriile CLB?

Mi-aduc aminte cu plăcere de multe întâlniri cu scriitorii români, invitați ai Librăriei Mihail Sadoveanu. Au fost foarte mulți și mereu asaltați de public. Dintre cei care veneau adeseori mi-i aduc aminte pe Dinu Săraru, Fănuș Neagu, Mircea Dinescu, Adrian Păunescu, Ana Blandiana, Alex Ștefănescu.

Ce noutate editorială vă atrage atenţia săptămâna aceasta, de pe rafturile uneia dintre librăriile CLB?

Ediția integrală a Jurnalului de război al Reginei Maria, apărut la Editura Humanitas.

Toate fotografiile din acest material au fost preluate de pe contul de Facebook al Companiei de Librării București.