De pe 3 pînă pe 7 octombrie, Alba Iulia ne oferă din nou ocazia să ne întâlnim cu personajele copilărei noastre, aducând pe scenele teatrelor din oraş spectacole prezentate de numeroase companii pentru copii din ţară şi din străinătate, invitate la cea de-a VII-a ediţie a Festivalului Poveşti.

Zulenka, spectacol al Teatrului Prichindel, este o poveste mai puţin familiară spaţiului nostru şi este dedicată celor mai mici spectatori, după cum a explicat regizorul Cristian Pepino. Zulenka este o poveste scrisă de baroneasa Orczy, la sfârşitul secolului al XIX-lea, în Londra. Ceea ce este special în această poveste şi în spectacol este faptul că nu există nici un moment de violenţă, nici măcar în punctele comune ale basmului, când eroul trebuie să depăşească anumite bariere, întrucât publicul-ţintă este format din copii mai mici de şapte ani, care vor fi cu siguranţă fascinaţi de decorurile fabuloase.

Inimă de piatră, tot în regia lui Cristian Pepino, dar cu Teatrul Colibri din Craiova, este o montare după o poveste a prozatorului german Wilhelm Hauff, care a trăit la începutul secolului al XVIII-lea şi a trăit doar 24 de ani şi despre care poate nu am auzit prea multe, dar poveştile lui cu notă orientală ne sunt cu siguranţă cunoscute, precum Muc cel Mic sau minunatele basme din volumul Hanul din Spessart.  Inimă de piatră, pe care veţi avea ocazia să îl vedeţi chiar în prima zi a festivalului, pune accentul pe o alegere extrem de dificilă, care e, de fapt, vechea alegere între raţiune şi simţire: o inimă de piatră, în schimbul unei vieţi bogate, sau o inimă caldă, care te lasă expus numeroaselor suferinţe ivite în viaţă?

O călătorie în jurul lumii pe ruta poveştilor este ceea ce propune spectacolul Emiliei Nechita, Călătorie în jurul lumii (Teatrul de Păpuşi Puck, Cluj), adaptare după poveşti de Fraţii Grimm, invitând la un joc imaginativ fără graniţe, căci „în imaginaţie timpul nu-i realitate şi nici poveste. Acolo totu-i posibil, totul se-ntâmplă precum omul gândeşte”.

Tot un teatru de păpuşi, de această dată Gulliver, din Galaţi, aduce pe scenă povestea celor trei purceluşi care şi-au construit trei case din materiale diferite, dar numai una dintre ele a fost suficient de rezistentă pentru a nu fi pusă la pământ de lupul cel rău. Deşi este mult mai veche, variante scrise ale poveştii datează de pe la jumătatea secolului al XIX-lea, apărând în The Nursery Rhymes of England de James Orchard Halliwell-Phillipps.

Cu Frumoasa Rapunzel (Teatrul Arlechino Braşov, regia: Traian Savinescu) ajungem din nou la Fraţii Grimm. Povestea frumoasei Rapunzel închisă într-un turn de către o vrăjitoare, este spusă prin intermediul unor păpuşi de mărime naturală, într-un decor de carnival medieval, cu un prinţ-poet şi sfârşindu-se, cum altfel, cu clasica nuntă.

Tot de o frumoasă, dar nu alături de un poet, ci de… o bestie (dar evident, un prinţ tânăr şi frumos) avem parte în Frumoasa şi bestia (Teatrul Ţăndărică, Bucureşti, regia: Cristian Pepino). O poveste specială, ce deviază uşor de la linia clasică, în care adevăratele capcane nu sunt cele exterioare, ci chiar cele impuse de prejudecăţi şi de superficialitate. O primă variantă datează de la jumătatea secolului al XVIII-lea, publicată de Gabriella de Villeneuve, în Le jeune américuaine et les contes marins.

Prinţul Garoafă este o poveste culeasă de Bendek Elek în secolul al XIX-lea, în Transilvania, şi este pusă în scenă de Gavril Cadariu, cu Teatrul Ariel din Târgu Mureş. Cu un decor evident floral şi cu păpuşi ai căror mânuitori nu sunt vizibili, spectacolul aduce pe scenă o poveste în care elementele binelui sunt protejate de natură, prinţul fiind transformat în floare tocmai pentru a putea fi ferit de ameninţări.

Hansel şi Gretel, după Fraţii Grimm (Teatrul Gong, Sibiu, regia: Oana Leahu), este o poveste care îi încântă întotdeauna pe cei mici, aşa că spectacolul celor de la Teatrul Gong va avea cu siguranţă succesul aşteptat. Fără ajustări postmoderne sau devieri extravagante, linia clasică a poveştii este suficientă pentru a-i fascina pe cei mici (şi nu numai).

Făcătorii destinului (Teatrul Guguţă, Chişinău, regia: Gabriela Lungu) este o montare după Margot Spânu-Rusnac, tânără autoare născută în Chişinău, în 1994, şi care a publicat deja poezii, proză şi teatru. Povestea din Făcătorii destinului este şi mai explicit de factură morală decât alte basme: pentru sufletul prinţului nou-născut se luptă atât îngerii, cât şi diavolii.

 

Silvia Dumitrache

critic literar și de teatru, asistent de regie, doctorand studii culturale, redactor Observator Cultural


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *