“Iubirea face pământul să se învârtă? Deloc. Whiskey-ul îl face să se învârtă de două ori mai repede.” spunea Compton Mackenzie și cine suntem noi să-l contrazicem? 🙂 Ca să nu mai zicem de Mark Twain, care zicea, la fel de convins, că prea mult din orice altceva e rău dar prea mult whiskey bun de-abia ajunge,

Se pare că există o legătură veche între literatură și whiskey. Whiskey-ul i-a inspirat pe autori atunci când scriau, personajele lor au băut whiskey și magica băutură a generat, de-a lungul timpului, multe întâmplări literare. Whiskey-ul bun are poezia lui, eleganța și poveștile lui, iar un pahar de Jameson nu poate decât să le dezlege. 

Mesaj responsabil: Pentru cei peste 18 ani. www.consuma-responsabil.ro

Sunetul și furia de William Faulkner – pentru că niciodată Falkner nu începea să scrie fără un pahar de whiskey lângă el. Pentru că era fan mint julep – un cocktail pe bază de whiskey și mentă. Pentru că, cu un pahar de Jameson alături, ai șanse să înțelegi mai multe din cartea asta nu tocmai ușoară. Și pentru că, probabil, așa a fost scrisă: “Eu scriu de regulă noaptea. Țin tot timpul mereu aproape o sticlă de whisky”.

Femei de Charles Bukowski – De ce? Păi Chinaski bea toată cartea. 🙂 Iei o gură de Jameson și te simți ca el. Whiskey și femei, cam asta e viața lui. Ca să nu mai zicem că Mr. Bukowski are și multe ziceri înțelepte despre băutură.

“That’s the problem with drinking, I thought, as I poured myself a drink. If something bad happens you drink in an attempt to forget; if something good happens you drink in order to celebrate; and if nothing happens you drink to make something happen.”

Pe drum de Jack Kerouac – prietenie, whiskey, călătorie, beatnici, spirite libere, un pic de nebunie – o carte cult este Pe drum, a lui Kerouac, o inspirație pentru când ne plictisim și simțim că am stat prea mult acasă, atunci când vrem să fim Sal Paradise și Dean Moriaty. Și, că tot a venit vorba de ei, întâlnirea de la San Francisco dintre cei doi, începutul unei lungi prietenii, reflectă foarte bine spiritul Jameson “there is no such things as strangers, only friends we haven’t met yet”.

Spaime și scârbe în Las Vegas de Hunter S. Thompson – merge perfect cu un pahar de whiskey. Toată libertatea personajelor din carte, toate aventurile lor nebune, prietenia dintre Raoul Duke și Gonzo, plus cei pe care-i întâlnesc pe drum. Doar să nu faceți cam tot ce scrie-n cartea asta, da?

Oameni din Dublin de James Joyce – cartea asta merge perfect cu un pahar de Jameson. Motive sunt multe: Jameson e un whiskey irlandez, cu tradiție, care se face de la 1780 încoace. Poate la el se referea Joyce când scria, atât de frumos în cartea asta, “The light music of whisky falling into glasses made an agreeable interlude.”

Teatru de George Bernard Shaw – tot irlandez și el, se pare că irlandezii au o înțelegere profundă a whiskey-ului. ““Whisky is liquid sunshine.”, spune bătrânul Shaw, și recunosc că asta mi-a făcut poftă să-i recitesc o parte dintre piese pentru observația lor exactă, umorul și un grad de înțelegere foarte complex al naturii umane.

Angela’s Ashes de Frank McCourt – o altă carte irlandeză care mi-a plăcut mult, mult, atunci când am citit-o, câștigătoare a Pulitzer-ului în 1997, o carte care te face să înțelegi câte ceva din Irlanda începutului de secol 20.

Închei cu un citat din Haruki Murakami pe care, nu știu de ce, nu l-a fi bănuit prea prieten cu alcool-ul. 🙂 Dar zău că nici el nu poate fi contrazis.

“Whiskey, like a beautiful woman, demands appreciation. You gaze first, then it’s time to drink.”

Cristina Foarfă

freelancer pe proiecte de comunicare online, a lucrat ca Head of Creative la Fourhooks și redactor Metropotam.ro; colaborări în presa culturală: Dilema Veche, Observator Cultural, Cultura; co-autor al romanului colectiv Rubik


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *