Cele două cărți ale lui Philippe Lechermeier, Semințe de cabane și Prințese date uitării sau necunoscute, sunt un adevărat regal al imaginației, atât poetice, cât și vizuale. Teoretic încadrate la cărți pentru copii, volumele sunt un motiv de bucurie pentru cititorii de orice vârstă, atât datorită poeziei și umorului textelor, cât și bogăției vizuale a ilustrațiilor realizate de Éric Puybaret (Semințe de cabane) și Rébecca Dautremer (Prințese date uitării sau necunoscute).  Poezia textelor este datorată, în același timp, și minunatei traduceri în limba română făcută de Șerban Foarță.

DSC01361

Semințe de cabane este povestea marelui explorator, Alphonso de Copacabana, pornit în lume pentru a găsi „semințele pe care-i de ajuns să le sădești și să le uzi, spre a vedea crescând cabana”. În drumul său, Alphonso de Copacababa întâlnește, printre altele, cabane păsărești („Ca să iei seama la cabanele de păsări, nu trebuie/să-ți cumperi un echipament sofisticat./Eficiente-s două tehnici, și anume:/Să te plimbi cu nasu-n vânt și, uneori, cu capu-n nori,/pândind orice indiciu, o cât de mică urmă.”, daaaar, aveți grijă: „Nota Bene: Atenție, modelul cu schelet metalic e-o colivie pentru păsări;/a nu se confunda cu o cabană pentru păsări./Acest model nu-i casă, ci arest.”); cabana Namnevoiedemaimult („Pentru inșii nu prea exigenți, o cabană/instalabilă ușor în nu importă ce/priveliște anume, ba chiar în orice/colț de lume. Îți aparține după prima/rată.”); cabana de cărți (și hărți) („locuită de-un anume Cărtărescu. Acesta e un bătrânel adus de șale, având renumele de-a fi citit toate volumele din lume, între pereții bibliotecii sale.”); cabana de turtă dulce (o urmașă a cabanei lui Hänsel și Gretel, modernizată însă cu „robinete cu sirop de zmeură și apă care-nțeapă limba și care fâsâie la dop, piese de mobilat orice incintă, provenind din minți și mâini măiestre, mese cu picioare de-acadele, perdele de clătite la ferestre și perne de plăcintă”); cabană de vis („Cabana incredibilă pe care,-n lăuntrul său o are fiecare, și o visează, noaptea-n vis. Cu pretutindeni, ascunzișuri umbroase ca niște frunzișuri, cu tainițe, cu scări în formă de șuruburi, cu tuburi tainice în care te prelingi.”) și cabană de vise („A nu se confunda cu cea dintâi. Cabana de vise e alcătuită de câteva cuverturi vechi întinse pe-un fotoliu cu urechi sau din câteva mari cartoane perforate. În cabana reveriei este cald, te simți întotdeauna bine, visezi de unul singur, cu-o soră sau un frate lângă tine. Ca și în preajma celor mai buni prieteni când vin la tine.”); cabana-ba (potrivită pentru zilele când toate merg pe dos și „pentru aceia sau acelea care nu sunt niciodată de acord: pentru rebeli, pentru bombănitori, pentru cei care nu spun da, ci numai ba [și, eventual, dar rar, ba da].”); sau cabana de-o noapte (care „se construiește nu contează unde, cu nu contează ce. Un adăpost contra ploii, asta e; sau în contra animalelor mari/mici. Cam asta-i tot, dar că-i puțin nu poți să zici”).

Un carusel de imagini și texte care mai de care mai jucăușe, mai amuzante sau mai profunde, Semințe de cabane e o carte pe care nu poți decât s-o recitești și de care te bucuri încet, pe îndelete și pe bucățele.

DSC01364

DSC01366

DSC01367

DSC01370

DSC01371

DSC01373

DSC01377

DSC01379

Năzuroase, naive, răsfățate sau poetic-aiurite, prințese adormite, pseudo-prințese, prințese cu barbă sau prințese bătrâne, mini-prințese, prințese gr(o)ase sau prințese gheboase, prințese negre sau albastre, toate prințesele nu vor mai fi niciodată uitate sau necunoscute întrucât cartea lui Philippe Lechermeier e o carte care se ține în bibliotecă pentru a fi răsfoită toată viața. Vă veți întâlni în carte, printre alte vlăstare regești, cu prințesa Talmeș-Balmeș (prințesă-n Absurdezia, „flecară ca o coțofană și foarte greu de urmărit, pălăvrăgind verzi și uscate, ea huruie și turuie întruna.”); prințesa Capriciosa („Febrilă, dificilă foarte, ea nu vorbește – șușotește. Ea nu tușește, ci-și strămută tusea în strănut. La cea mai fină masă, mută, nu se atinge de nimic, e toată numai o grimasă și, cel mult, ciugulește câte-un pic. […] Râzgâiată, nu se dă-ndărăt de la a cere imposibilul: omăt în toiul verii, umbră în deșert, àfine iarna, – cel puțin un sfert [de kg.]”); prințesa de Pârtzsec („Mereu crispată și frigidă.-Dreaptă ca I-ul și rigidă/cum e justiția: nici oleacă/mai suplă și mai tandră. Seacă./Sare din pat de cum se crapă/de zi; mănâncă și bea (apă)/la ore fixe; nu admite/nici-o întârziere, nu permite/nicio abatere – darmite/vreo fantezie, vreo tacla.”); prințesa Crai-Nou („Cea de-a patra fiică a Lunii celei Pline și-a singuraticului Urs [din constelația Carul Mare]. Trăiește-n șesurile vaste unde se-aud corbind coioții și hihihienele schelălăind.”); prințesa Éphémère de Chine („Face parte dintr-o dinastie în care ești prințesă doar o zi. Prințesă plină de drăgălășenie, gracilă ca o libelulă,/ușoară ca aerul, agilă și fragilă.”); prințesa Pupidulce („E o dulceață, într-adevăr./Da-ți vine, uneori, s-o tragi de păr/sau s-o bați măr. Mai ales noaptea,/Când vor toți să doarmă, – făr’ de ea…”).

Pe lângă faptul că scoate din uitare prințesele, cartea mai conține și tot felul de informații utile despre și pentru prințese, cum ar fi un alfabet evantalic internațional, blazone sau stindarde de prințese, palate și locuințe de prințese, giuvaerlicale potrivite pentru prințese, instrucțiuni pentru a-ți face propriul voal, animale care însoțesc prințesele (cum ar fi balena albastră, „utilizată de prințese ca mijloc de transport mai elegant și de un superior confort celui pe spate de prea molcom elefant”, licorna, păianjenul mygal de Senegal, „utilizat de prințesele-africane, din negura vremurilor până azi, pentru citirea viitorului obscur”, rinoceroz, oac-oac-oachiț-chiț sau pitrilpitipililitipilul, „pasăre fabuloasă cu ciripit și cu penaj incandescent, de care doar prințesele au parte și care poate fi văzută, uneori, în herburile lor”), un ghid despre cum o prințesă poate deveni regină, o carte regală de bucate, un ghid practic despre prințese cu informații esențiale, cum ar fi: Trucuri și vicleșuguri pentru a putea deosebi o prințesă get-beget de una falsă („spre deosebire de-alte fete, o prințesă veritabilă nu poartă, nici când e iarna-n toi, șosete” sau „o prințesă n-are să mănânce cu degetele pui [cotoaiele fac excepție]”), Trucuri și vicleșuguri pentru a trezi prințesele din somn („Sărutul pare-a fi metoda cea mai radicală, cea mai eficace, – dovada suficientă:/Frumoasa din Pădurea Adormită și Albă ca Zăpada./Există, însă, și prințese cu somn greu. Singurul remediu, în acest caz, trompeta./O vadră cu apă e, așișderi, o soluție.”) sau, foarte important, Trucuri și vicleșuguri menite să reducă orice prințesă la tăcere (îmi pare rău dacă v-am dat speranțe, însă aici veștile nu sunt bune întrucât nu s-a găsit încă o soluție. Asta e!) sau un Test: Ce fel de prințesă ești?.

DSC01383

DSC01386

DSC01387

DSC01399

DSC01391

DSC01394

DSC01396

Vă recomand cu mare drag să adăugați aceste două titluri la cărțile de colecție din bibliotecă. Sunt cărți la care vă veți întoarce mereu cu drag și care vă vor aduce mereu un zâmbet în colțul gurii.

 

Semințe de cabane, de Philippe Lechermeier, il. de Éric Puybaret, Ed. Vellant, 2008, trad. Șerban Foarță

Prințese date uitării sau necunoscute, de Philippe Lechermeier, il. de Rébecca Dautremer, Ed. Vellant, 2015, trad. Șerban Foarță

bookaholic-sustinut-de-carturesti-stripe-01

Cumpără cărțile din librăria online Cărturești! (Click pe titlurile volumelor.)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *