Tag: biblioteca

Bibliotecă de scriitor – Liliana Corobca: „Pentru cărțile astea mi-am luat apartamentul, ca să am unde să le țin”

Pe Liliana Corobca o invitasem mai demult la rubrica Bibliotecă de scriitor, dar întâlnirea s-a amânat câteva luni, pentru că scriitoarea a adus, special pentru interviu, o parte dintre cărțile rămase în biblioteca părinților, aflată dincolo de graniță, în Republica Moldova. Am rămas impresionată de un asemenea efort pentru ca interviul să iasă cât mai bine, iar surprizele plăcute nu s-au oprit aici: autoarea m-a întâmpinat cu o mulțime de bunătăți, printre care plăcinte cu brânză, cozonac cu dulceață de trandafiri și vin făcut de tatăl ei. Citeşte tot articolul


10 sfaturi ca să citiţi mai mult şi mai eficient

Ştiu că s-a tot scris şi se va mai scrie pe tema aceasta, dar numai eu cunosc destul de mulţi oameni care nu au timp de citit, aşa că încă un articol despre acest subiect nu poate decât să ajute. Trebuie să-i convingem pe cititori, nu-i aşa, că întotdeauna se mai poate găsi o fărâmă de timp pentru citit. Până la urmă, trăim într-o ţară în care cozile lungi la aproape orice sunt încă destul de lungi şi generoase când vine vorba de pierdut vremea. De ce să nu ne petrecem orele bune de la administraţia financiară citindu-l pe Dostoievski? Citeşte tot articolul


Bibliotecă de scriitor – Radu Pavel Gheo: „Aș recomanda oamenilor să citească literatură română”

Pentru că am ajuns recent la Timișoara, n-am putut pierde ocazia de a-l invita pe Radu Pavel Gheo la rubrica Bibliotecă de scriitor. Până în ultima clipă, n-am știut dacă într-adevăr ne vom întâlni, dar scriitorul mi-a făcut totuși loc în programul său foarte aglomerat. S-ar zice că biblioteca lui e o mică legendă printre cunoscători, căci mulți dintre cei cu care am vorbit în Timișoara mi-au spus că sunt foarte curioși să vadă, măcar în poze, biblioteca lui Gheo. Spre dezamăgirea mea și a lor, i-am prins pe Gheo și pe Alina pe picior de mutare, aflând că multe dintre cărți fuseseră trimise în satul natal al autorului. De altfel, după cum veți citi în interviu, biblioteca lor a tot călătorit prin țară de-a lungul câtorva decenii. Citeşte tot articolul


Povestea clubului de carte de la Penitenciarul Timișoara – interviu cu Patricia Popescu-Cevei

O știu pe Patricia Lidia Popescu-Cevei de vreo 6-7 ani, ne-am cunoscut la serviciu. Nu mai țin minte când am discutat prima oară despre chestiile extra-job, probabil într-o pauză, la cafea. Mi-a spus că a publicat câteva cărți de poezii. Mi-a mai spus că organizează activități pentru copii. Și că intenționează să facă o asociație (a făcut-o, între timp – Bastionul ArtLitTim). Și că, și că, și că. Băi, câtă energie, m-am gândit. De câțiva ani încoace, Patricia e mamă. Mamă de Greuceanu, cum îi place să spună. Cu toate astea, proiectele ei din zona educativ-culturală au continuat, iar entuziasmul ei e, parcă, din ce în ce mai mare. Citeşte tot articolul


Bibliotecă de scriitor – Vlad Zografi: „Nicoară Potcoavă mi-a întunecat un an din copilărie”

Pe Vlad Zografi l-am ascultat la diferite evenimente literare, unde mi-a făcut de fiecare dată o impresie puternică prin felul său de a vorbi. La Festivalul Internațional de Literatură de la București (FILB), ediția a 9-a, venisem pregătită să îl invit la rubrica Bibliotecă de scriitor, dar, până să trec la fapte, l-am auzit declarând în fața publicului că nu îi plac fotografiile. Parcă îmi citise gândurile. M-am dezumflat și am renunțat să-l mai abordez, însă peste câteva luni mi-am luat inima în dinți și i-am scris un e-mail, pe trei sferturi convinsă că voi fi refuzată. Ca pentru a mă surprinde din nou, Vlad Zografi mi-a acceptat invitația. Citeşte tot articolul


Autori în casă, autori acasă – # 7: Andreea Răsuceanu

Există evenimente, oameni și locuri care ne definesc, care ne-au format și pulsează latent sau manifest în ceea ce facem, în ceea ce scriem, în modul în care relaționăm cu ceilalți, în modul în care ne dezvoltăm și trecem prin viață. Există povești pe care memoria ni le „întoarce” în prezent sub o formă mai mult sau mai puțin reală, există imagini puse pe stand by care mai sunt prezente doar în amintirile noastre. Rubrica Autori în casă, autori acasă este un spațiu în care scriitorii se întorc în timp, la primele amintiri din locurile natale, pentru a retrăi farmecul de odinioară al unui trecut personal, pentru a ne dezvălui unde au luat naștere cu adevărat. Andreea Răsuceanu ne aduce aminte că fiecare dintre noi are mai multe reprezentări ale orașului copilăriei, iar timpul real al locurilor pulsează și se propagă dinspre trecut înspre viitor, ca o premoniție.

Citeşte tot articolul

Bibliotecă de scriitor – Adina Popescu: „Mi-e dor de biblioteca părinților și de sentimentul de siguranță pe care mi-l transmitea”

Prima mea întâlnire cu scriitoarea Adina Popescu a fost în paginile cărții sale semi-autobiografice, Povestiri de pe Calea Moșilor, unde m-a încântat prin stilul ei natural și plin de umor. Despre Adina mai știam că este jurnalistă la Dilema Veche, iar la întâlnirea noastră pentru rubrica Bibliotecă de scriitor am aflat că a regizat și două filme documentare - Copiii Uraniului și Anul dragonului - și că este coordonatoarea revistei Ordinul Povestitorilor, unde copiii creativi pot publica texte și cronici de carte. Citeşte tot articolul


Bibliotecă de scriitor – Alexandra Rusu: „Pentru mine, cititul n-a fost niciodată o pasiune”

Pe Alexandra Rusu am cunoscut-o mai întâi în rolul de co-fondator al site-ului Booktopia.ro, iar recent și în cel de scriitoare, după ce a debutat cu romanul Cartea năsoaselor, o poveste neobișnuită care se adresează atât copiilor, cât și adulților. Odată cu întâlnirea noastră pentru rubrica „Bibliotecă de scriitor”, am cunoscut-o pe Alexandra Rusu și în postura de cititoare, designer și cartograf al teritoriilor mereu în schimbare din biblioteca personală. Citeşte tot articolul


Bibliotecă de scriitor – Ciprian Măceșaru: „Resimt o plăcere nebună în a scormoni după scriitori excelenți, dar puțin cunoscuți”

Pe Ciprian Măceșaru a trebuit să îl „curtez” un pic până mi-a acceptat invitația de a participa la rubrica „Bibliotecă de scriitor”. În cele din urmă, reținerile s-au risipit după ce ne-am întâlnit întâmplător într-un anticariat din Centrul Vechi, unde am stat de vorbă despre cărțile preferate. Și uite-așa am ajuns acasă la Ciprian, unde am dat peste o bibliotecă imensă, cu mii de volume puse pe două rânduri, pentru că deja nu mai este loc pentru tot ce s-a adunat de-a lungul timpului. Citeşte tot articolul


50 de tabieturi de bookaholic. Ce face un bookaholic ca la carte

Îmi amintesc foarte clar cum, la un moment dat, un critic literar (iertat să-mi fie că nu-mi mai amintesc totuşi criticul) spunea că eşti pierdut dacă scrii despre pisici fiindcă îţi dispare, în ochii cititorilor, orice urmă de credibilitate. Cu riscul acesta, însă, îndrăznise să scrie despre pisici. Cum mie îmi place să cred că sunt undeva la jumătatea dintre un cititor înfocat şi un om care scrie despre cărţi, îmi asum acest risc alegând, de data aceasta, să vă scriu despre ce tabieturi cred eu, cu destul de multă convingere, că are un bookaholic. Citeşte tot articolul


10 citate care vă vor convinge să-l citiţi pe Fernando Pessoa

Căutările noastre ne trădează alegerile. Suntem „victimele” bibliotecilor pe care le avem în jur. Fiecare carte din raft spune câte ceva despre noi, despre fiecare moment al vieţii noastre. Cândva, cumva, am dorit să ştim, am interogat, am sperat la un răspuns. O carte, pe căi numai de ea cunoscute, a ajuns la noi. Fie că am primit-o, fie că cineva ne-a dăruit-o, fie că am auzit despre ea şi am cumpărat-o. Cărţile care trebuie să ajungă la noi vor găsi întotdeauna o cale. Şi vor sosi abia atunci când va fi momentul potrivit să le citim. Aşa ajunge biblioteca personală să fie un jurnal al trăirilor noastre. Citeşte tot articolul

Bibliotecă de scriitor – Bogdan-Alexandru Stănescu: „Vânez anticariatele așa cum alții caută cele mai bune cârciumi”

Despre Bogdan-Alexandru Stănescu, căruia mulți îi spun, simplu, BAS, știam că este un foarte bun editor, care, de unsprezece ani, are în grijă una dintre cele mai cunoscute și apreciate colecții de literatură universală din România, „Biblioteca Polirom”. Abia după ce am stat de vorbă pentru rubrica Bibliotecă de scriitor mi-am dat seama că am în față o adevărată enciclopedie în materie de literatură, căci Bogdan-Alexandru Stănescu cunoaște o mulțime de lucruri și ar putea să povestească la nesfârșit despre tot felul de cărți mai puțin cunoscute și mici ciudățenii ascunse pe zecile de rafturi răspândite prin casă. Citeşte tot articolul

13 idei de biblioteci mari în spaţii mici şi foarte mici

Visez cu ochii deschişi la o bibliotecă până sus în tavan şi dintr-un colţ în altul al camerei. Ba nu, mint, visez la o întreagă cameră tapetată cu biblioteci mari, pline de cărţi. Nu se vede nimic în afară de o fereastră unde mă retrag să citesc pe pervazul masiv de lemn. În rest, nici măcar o uşă nu se întrezăreşte printre bibliotecile uriaşe din această cameră de lectură de vis. Fiindcă, bineînţeles, o astfel de cameră are o uşă secretă, nu se poate altfel. Citeşte tot articolul