
Despre povestea lui Daniel Popa și a agendelor sale literare vă spuneam aici și acum venim cu o surpriză: un concurs în care puteți câștiga un doc book, făcut special pentru voi. Practic, cartea voastră preferată se va transforma într-o agendă inedită.
Câștigător: Anca A
Ce trebuie să faceți? Să ne spuneți, într-un comentariu, care este cartea voastră preferată și ce vă leagă de aceasta (din punct de vedere literar sau personal).
Câștigătorul va fi ales prin tragere la sorți dintre cei care au respectat cerința concursului și va merge ulterior personal cu a lui carte favorită la Daniel Popa, care o va transforma într-un minunat doc book, adică într-o agendă literară în care paginile albe completează paginile cărții.
Deadline: 5 aprilie. Succes tuturor! 🙂

Un veac de singuratate de Gabriel Garcia Marquez, pentru ca reda un fantastic pe care ai vrea sa-l poti trai si tu si pentru ca, in timp ce o citesti, uiti pe ce lume te afli: katharsis pur.
Greu de ales o carte preferata, pentru ca sigur exista pentru cate o stare, o emotie sau un timp anume din viata noastra, un text potrivit, un pasaj , un paragraf, niste cuvinte care se astern subtil , care se muleaza perfect si imperceptibil cu ceea ce traim , cu ceea ce suntem uneori. Din aceasta diversitate de cuvinte, pe care le tinem aproape de suflet, din multitudinea de povesti cu care ne-am invaluit si pe care le purtam mereu cu noi, observam totusi ca unele revin constant si ancoreaza greu in memoria si in inima noastra. Acestea sunt scrierile care devin comori, pentru ca ele nu mai sunt doar insiruiri de cuvinte pentru o privire straina aruncata in graba. Sunt ale noastre si “traiesc” prin noi.
CARTEA care mereu ma inspira si imi mentine emotiile vii : Marin Sorescu – Opere. ( Vol. I / II)
Citind unele răspunsuri de mai sus m-am gândit că poate nu ar avea rost să mai menţionez cartea mea preferată, dar am zis că rău nu are cum să facă. Zic carte preferată dar de fapt este una dintre carţile mele preferate, cea pe care am citit-o cel mai recent- The Fault In Our Stars, de John Green. Cei ce au mai auzit de Green ştiu că romanele lui sunt despre adolescenţi şi deşi nu prea mai sunt eu adoleşcentă, cartea aceasta m-a marcat pentru că într-un fel se lega de povestea bunicii mele. Şi ea ca şi eroina romanului a suferit de cancer la plâmani. Din păcate la vremea aceea eu debia începusem liceul şi nu am putut să fiu alături de ea şi de mama care a stat cu ea la Bucureşti prin spitale. Citind cartea am realizat prin ce au trecut atât bunica mea cât şi mama mea care a privit neputincioasă cum mama ei se stingea. Mi-am dat seama cât de puternică a fost mama atunci, deşi în mod normal ea e prima care se panichează într-o situaţie grea. Dar, pe langă povestea personală m-a impresionat şi povestea lui Hazel Grace şi a lui Augustus Waters, tragedia dragostei lor de a fii sortiţi în stele, însă despîrţiţi de o boală incurabilă. Dar viaţa nu este o maşinărie de împlinit dorinţe şi poate cu cât ne dăm seama de asta mai devreme cu atât mai bine.
Cu siguranta, Narnia a lui C.S. Lewis! Nu numai ca m-a facut sa stau in sifonier sperand sa simt mirosul de zapada si sa vad lumina felinarului,dar m-a ajutat sa visez, sa prind curaj si sa am speranta in lucrurile care nu se vad, inca din copilarie!
Cartea mea preferată este “Pădurea norvegiană” de Haruki Murakami. Ce mă leagă de această carte este dorinţa de a descoperi o altfel de Japonie, o ţară care în literatura lui Murakami nu mai este dezvăluită sub aceiaşi termeni pe care îi puteam regăsi în romanele lui Yasunari Kawabata.
Am multe cărți care mi-au rămas în suflet și pe care le-aș reciti oricând dar mi-am dat seama că la momentul ăsta cartea mea preferată estefaimoasa ,,Legendele Olimpului,, pentru că mi-a făcut copilăria magică și îmi amintește cum mă furișam într-un colț al casei ca să pot savura aventurile eroilor, semi-zeilor sau intrigile olimpiene …dar mai cu seama pentru că abia aștept să îi citesc și băiețelului meu din ea și să îl văd cum o să se joace de-a Hercule 🙂
Cartea mea preferata este Game of Thrones: Inclestarea regilor. Imi place foarte mult fantasy si tot ce tine de medieval. Dar modul in care scrie George Martin imbina cele doua atat de frmos si le aduce la nivel de arta.
Modul in care scrie el este dificil si totusi atat de bine conceput incat povestea curge de la sine. Imi place ideea de poveste condusa de personaje, desi sunt atat de multe personaje si atat de multe intrigi el le coordonaza atat de clar si le imbina atat de bine incat nici nu mai conteaza faptul ca personajele de multe ri nici nu au nici o legatura (aparent) una cu cealalta.
Un continent intreg este legat prin actiunile celorlalti iar fiecare decizie luata de un personaj ii afecteaza pe toti ceilalti in mod direct sau indirect.
Peter Pan – pentru că nici un copil nu vrea să crească mare 🙂
Cartea mea preferată este “Contele de Monte Cristo” de Alexandre Dumas. Îmi place atât de mult pentru că orice fapt aparent neînsemnat este analizat şi folosit în scopul răzbunării de către conte. Am citit-o într-o vară, la mare şi mă despărţeam greu de paginile ei. Aş relua-o oricând, cu acelaşi entuziasm pentru că nicio altă carte nu m-a impresionat atât de tare ca aceasta.
Cartea mea preferata este Va dove ti porta il cuore de Susanna Tamaro (in engleza e Follow your heart).
Imi amintesc ca am citit-o intr-o singura noapte rece in decembrie, demult. Este povestea unei bunici si a unei nepoate, o poveste sensibila si trista (intr-un fel).
A doua zi, bunica mea a murit subit.
Este o carte care imi aminteste mereu de ultima discutie avuta cu bunica mea Olivia.