Că tot vine Moș Nicolae, ce cadou mai frumos puteți primi decât un pachet cu cinci cărți de la Polirom? Avem pentru voi un concurs care se încheie fix pe 5 decembrie, ca să fie ghetuțele pline de la moșul. 🙂
Câștigătoare: Diana Mihai
Cele cinci cărți din tolbă sunt:
Buddha din podul casei – Julie Otsuka – “este un roman subţire şi violent care concentrează, în forma unei poveşti spuse dintr-un punct de vedere atipic, experienţele trumatizante ale femeilor japoneze care, în anii ’20, au traversat oceanul pentru a se căsători cu americani pe care nu-i văzuseră decît în poze.” – cronică aici
Piazza Bucarest – Jens Christian Grøndahl – “Am descoperit, citind Piazza Bucarest, un scriitor care tratează cu o mare fineţe psihologică portretele de care se ocupă, în timp ce încearcă să le spună povestea.Piazza Bucarest (de Jens Christian Grøndahl, traducere din limba daneză de Carmen Vioreanu, editura Polirom) este o carte a cărei miză principală este, cred eu, posibilitatea de a ajunge să înţelegi un om şi deciziile lui, şi prin asta, cîte ceva despre tine.” – cronică aici
O femeie la fereastră – Pierre Drieu la Rochelle – “Poveste de dragoste între o aristocrată, marchiza Santorini, și un comunist, Michel Boutros, O femeie la fereastră este deopotrivă mărturia aspirației autorului de a se sacrifica pentru o cauză în care crede. În 1936, aflată în Grecia, unde soțul ei este diplomat, Margot Santorini trăiește o viață searbădă pînă cînd, într-o seară, de la fereastra camerei sale de hotel, vede un bărbat urmărit de poliție și decide să-i ofere o ascunzătoare. Fugarul se dovedește a fi Michel Boutros, un militant ostil regimului. Curajul, idealismul și umanitatea tînărului o seduc imediat pe Margot.” – prezentare aici
Sora lui Freud – Goce Smilevski – “Inspirindu-se din fapte reale, romanul lui Goce Smilevski face să se audă vocea Adolfinei Freud, o femeie sensibilă, respinsă de mamă și care nu s-a măritat niciodată. Extrem de apropiată de fratele său în copilărie, Adolfine va fi martoră parcursului genial al acestuia și a mediului artistic eclatant din Viena începutului de secol XX. Urmărind trăirile din perioada în care se internează într-o clinică de psihiatrie, precum și aspirațiile ei de a-și întemeia o familie, romanul Sora lui Freud reface în chip emoționant viață unei femei pierdute în negurile istoriei.” – prezentare aici
Pata violetă – Dan Miron – ” Lucia, autoarea unui cunoscut blog de critică literară, primește într-o zi o scrisoare de la M., care se dovedește a fi un admirator secret. Astfel află că îi leagă o istorie comună, bunicii lor făcînd parte din două familii rivale a căror poveste aduce izbitor cu cea a familiilor Montague și Capulet. Într-o zi, în unul din obișnuitele plicuri violet Lucia primește un capitol de roman. ” – prezentare aici
Pentru a câștiga pachetul de cărți trebuie să ne recomanzi o carte până pe 5 decembrie. Scrie un comentariu în care să ne spui de ce ar trebui să citim o carte care ție ți-a plăcut foarte mult. Câștigătorul va fi ales prin tragere la sorți.
Pentru a participa la concurs, trebuie să vă semnați cu numele complet și real, cu o adresă de mail corectă. Este permisă o singură participare de persoană. Succes!
Casa spiritelor de Isabel Allende este cartea care m-a marcat cel mai mult in ultima perioada. Explica foarte clar si sensibil cum un regim totalitar poate deistruge o tara, dar si cum indivizii se pot distruge singuri. Iar aparitia unor fantome din cand in cand pare cat se poate de fireasca.
Umbra vântului de Carlos Ruiz Zafon. Te cuprinde, te surprinde, te face să înțelegi de ce „existăm atât timp cât cineva își amintește de noi” și cum cărțile sunt oglinzi și vezi în ele ceea ce ai deja în tine.
Alchimia emotionala ,de Tara Bennett-Goleman , cartea care m-a ajutat sa inteleg ca am niste tipare mentale si blocaje emotionale la care mi-era greu sa renunt. M-a ajutat enorm si am constientizat unele scheme mentale,ca apoi sa le inlatur.
Liviu Rebreanu – Adam si Eva
De ce?Simplu:dragoste,reincarnare,metempsihoza,reintregire,doua suflete si povestile lor in vieti diferite.
O carte superba, buna recomandare!
Cartea O femeie la fereatra de Rochelle mi-a placut foartea mult si consider ca punctul esential al cartii este urmatorul: va accepta oare Boutros, inspirat de anticul oracol din Delfi, pe care se duce sa-l consulte impreuna cu Margot, faptul ca femeia, animata intotdeauna de realism, nu poate iubi un barbat decit pentru forta si prestigiul lui?
In pielea unui leu – Michael Ondaatje, pentru ca e o carte pe care o citesti dintr-o rasuflare
James Meek, Un gest de iubire. Este puternică, neașteptată, captivantă, cu personaje complexe pe care le poți iubi sau urî, dar care nu te lasă indiferent.
Recomand Madame Bovary de Gustave Flaubert.
De ce? Pentru că recitind romanul lui Flaubert am trăit cu senzaţia că Emma nu-mi este complet străină sau necunoscută ; ca atunci când treci pe trotuar şi întâlneşti o pereche de ochi pe care ştii cu siguranţă că ai mai întâlnit-o dar despre care nu-ţi poţi aminti nimic mai mult .O mai văzusem pe Emma pe undeva, îi mai admirasem şi mai fusesem totodata intrigată de gesturile şi atitudinea ei; îi cunoşteam preferinţa pentru pălările elegante, gustul pentru lux şi plictisul pe care existenţa i-l oferea zilnic .
O mai văzusem pe Emma, cu siguranţă. Însă nu o văzusem pe Emma niciodată îmbrăcată în cuvinte şi împăturită între coperţi.
O văzusem pe Emma deseori pe trotuar,prin cafenele, la mese cu bărbaţi înalţi şi cu ochii verzi, cu căpitani sau cu secretari ; o văzusem pe Emma la poştă, aşteptând muşcându-şi buzele cine ştie ce scrisoare din cine ştie ce oraş.
La ultima pagină am simţit cum totul devine mai clar ca niciodată; aşa cum întinzi un material transparent peste nişte ţepi ; mai evident ca niciodată îmi era faptul că Flaubert o crease pe Emma din toate femeile pe care le cunosuse vreodată şi din toate frământările sufleteşti care pot fi numite prin cuvinte. Emma eram eu, erai tu, era Flaubert însuşi ( “Madame Bovary, c’est moi” ) . Ea devenea expresia unui suflet care parcă nu fusese plămădit din materiale care să reziste realităţii; un suflet care trăia pentru idealuri dar nu şi prin ele, căci cu cât se apropia mai mult de acestea, cu atât se îndepărtau mai tare.
Emma- spirit al permanentelor căutări. Ea râvneşte iubirea maladivă, pe care să o resimtă în toată fiinţa, de care să se lase copleşită, căreia să se abandoneze.
Viaţa ei, o imitaţie defectă a tot ceea ce au trăit eroinele din romanele sentimentale, îi este ca o haină care o strânge şi care-i naşte drama ; căsătoria o limitează, omul care o iubeşte o dezgustă şi sentimentele comune o plictisesc ; amanţii devin actanţi importanţi pe fondul sufletesc al Emmei nu pentru calităţile lor individuale, căci Emma îl uită pe Leon şi se declară îndrăgostită de Rodolphe cu aceeaşi rapiditate cu care uită dezamăgirea pricinuită de acesta din urmă pentru a-şi dedica afecţiunea celui dintâi, ci mai curând pentru ideea de nou, pentru senzaţia de scurtă fericire presărată cu zbucium.
Emma nu-şi iubeşte amanţii, iubeşte amantul în sine, în care întrevede evadarea şi drumul spre idealurile pe care le nutreşte de mică.
Reamintidu-mi secvenţe obsedante din carte, mi-am dat seama că nu putem fugi de Emma atunci când o întâlnim pe acelaşi trotuar pentru că e greu să fugi de tine însuţi. Ceva din dezgustul faţă de monotonie, ceva din idealurile abstracte pe care le-am crescut dintr-o carte a adolescenţei, ceva din laşitatea cu care ne alegem sfârşiturile pentru poveştile pe care le trăim, ceva din nevoia de frământare ,ceva din Emma Bovary există în noi şi deseori, il simţim când, după ultima pagină, aşezând cartea în bibliotecă ne e puţin teamă să ne continuăm viaţa ; ne e teama de fatalitatea de a nu trăi şi de a nu repeta experienţa Doamnei Bovary.
Numele Trandafirului – Umberto Eco
De ce? Captivanta, o lume mai putin cunoscuta
“Viata pe un peron” de Octavian Paler este o carte impresionanta pe care v-o recomand. Paler reuseste sa creeze imagini puternice si sa transmita foarte bine ideea ca singuratea si teama ne pot transforma.
O carte ce nu este neaparat pentru cei slabi de inger, dar, cu siguranta, lectiile invatate la terminarea ei sunt de nepretuit.