CălătoLIT

Călătorii literare

Călătorim în locuri cu valoare literară, mergem în locuri care apar în cărți, o luăm pe urmele scriitorilor și descoperim orașele prin intermediul cărților. Citim cărți de călătorie dar, mai mult, descoperim călătoriile în cărți. Vedem locuri prin intermediul cărților citite, căutăm personajele literare la colț de stradă și vedem cum un loc ficțional, dintr-o carte, se regăsește mai mult sau mai puțin în realitate.

Biblioteci, cafenele literare, muzee

Vizităm locuri frumoase din orașele lumii, descoperim cele mai frumoase biblioteci, intrăm în muzeele literaturii, în case memoriale ale scriitorilor și mergem în locurile unde aceștia își petreceau timpul – în cafenele literare, în barurile lor preferate ce acum uneori le poartă numele, în parcuri sau, pur și simplu, pe străzi.

Geografie literară

Ne pasionează geografia literară, credem că locurile sunt strâns legate de cărți. Întotdeauna, cărțile dau un aer misterios orașului și-i arată nivelurile de profunzime – cum poți vedea Lisabona fără Saramago în minte, Istanbul fără să-l ai pe Pamuk cu tine, Londra fără Dickens sau Barcelona fără Zafon?

20 de locuri frumoase din România unde aș citi cât e ziua de lungă

Mi-e dor de ducă, deși acum o săptămână eram pe plajă. Știu că, momentan, n-am nicio șansă să plec iar. Așa că m-am apucat să călătoresc prin intermediul cărților. N-a fost chiar o consolare, oricum călătoriile propriu-zise implică tot felul de cărți. Și apoi m-am gândit unde aș călători pe la noi cu lecturile mele de acum. Primele douăzeci de locuri frumoase din România care mi-au venit în minte le-am notat mai jos, alegând și câte o imagine (sau două-trei) pentru fiecare. Citeşte tot articolul


Conacul Bratienilor - Vila Florica

Conacul Brătienilor – Vila Florica (Ștefănești) are o bibliotecă superbă

De mult timp voiam să ajung la Conacul Brătienilor, cunoscut și ca Vila Florica, din Ștefănești (lângă Pitești). Pe lângă valoarea istorică uriașă a locului, îmi rămăseseseră în minte fotografiile cu biblioteca suspendată, în lemn, de acolo. Recunosc, ca mulți alți bookaholici, am o slăbiciune pentru bibliotecile vechi, elegante, camerelor dedicate în totalitate cărților, din ce în ce mai puține, din păcate. Citeşte tot articolul

Destinații literare

Destinații literare – din H. Miller, H. Murakami, C.R. Zafon, M. Duenas

Să pornești în descoperirea unor destinații literare având în minte niște trasee relative din cărți preferate e o provocare destul de mare. Întâi de toate, pentru că aceste “trasee” nu au aproape nimic din cele obișnuite, gândite special pentru turistul nerăbdător să vadă cât mai mult într-un timp relativ scurt. În al doilea rând, vizitarea unor astfel de locuri poate fi destul de costisitoare. Destinațiile (reale) din cărți sunt, însă, niște obiective posibil de atins - spre deosebire de zeci și sute de alte detalii privind locuri, mâncăruri etc. (din cărțile de literatură fantastică, în special) pe care nu ai avea posibilitatea să le încerci decât, poate, într-o altă viață -, așa încât dorința de a ajunge la ele ar putea deveni cu atât mai arzătoare. Citeşte tot articolul

Farmacia Sweny din Dublin, în realitate şi la James Joyce

Cu dor de ducă, că doar e vară şi vacanţă, m-am tot gândit pe unde să mai mergem astăzi în călătoriile noastre literare şi m-am decis să vă invit în Dublin, chiar dacă am mai fost pe aici şi toamna trecută. Având în vedere că e unul dintre oraşele literaturii incluse în patrimoniul UNESCO, sigur vom găsi mereu ceva interesant de văzut, iar azi e rândul unei farmacii. Nu vă impacientaţi, nu mergem să ne tratăm vreo durere de cap, ci să intrăm în atmosfera unui roman celebru: Ulysses al lui James Joyce. Citeşte tot articolul


Expoziție Virginia Woolf

Despre arta, viața și viziunea Virginiei Woolf într-o expoziție la Londra

Printre chipurile unor personalități britanice importante ce alcătuiesc colecția de portrete a National Portrait Gallery (NPG) din Londra, ar fi trebuit să se afle, încă de acum multe decenii, și cel al Virginiei Woolf (1882 – 1941), scriitoarea britanică recunoscută drept o inovatoare încă din timpul vieții. Woolf ar fi refuzat însă onoarea de a trona printre figurile istorice din picturile galeriei (este vorba despre un desen pe care NPG l-ar fi vrut în colecție) pe motiv că portretele înfățișau prea mulți bărbați. Acum, însă, după mai bine de jumătate de secol, chipul ei prinde contur în peste 140 de obiecte (picturi, fotografii, scrisori) pe care galeria londoneză le prezintă într-o expoziție dedicată în întregime scriitoarei britanice. Citeşte tot articolul

Vacanțe ca la carte cu promoții de la Cărturești

Cel mai bun plan de vacanță e să nu ți-o petreci în casă. Și, după ce te-ai hotărât unde și cu cine pleci (de multe ori, cu cine e mai important decât unde), întrebarea care urmează în cazul oricărui bookaholic e cea legată de cărți: ce citesc, cum citesc în vacanță? Credeți că e ușor să avem vacanțe ca la carte? Nici vorbă. Citeşte tot articolul

Biblioteca Joanina din Coimbra – minunăţie portugheză cu decoruri somptuoase şi cărţi rare

Nu e prima oară când ajungem virtual prin Portugalia, dar ce să faci dacă, şi atunci când vine vorba despre cărţi, librării sau biblioteci, s-a strâns acolo atâta frumuseţe încât e imposibil să stai de-o parte? După ce ne-am desfătat în Livraria Lello e Irmão din Porto printre romane şi vitralii şi ne-am ţinut răsuflarea la vederea minunatei biblioteci a Palatului Mafra, ne continuăm drumul pe urmele comorilor lusitane, până în Coimbra. Aici, sursa de fascinaţie pentru vizitatori o constituie Biblioteca Joanina a Universităţii din localitate, o clădire în stil baroc construită în secolul XVIII, sub domnia regelui João V şi numită după el. Admiratori ai monarhiei sau nu, e greu să nu apreciem eforturile depuse de acest rege în sprijinul promovării culturii, artei. În timpul domniei sale, una dintre cele mai prospere şi lungi întâlnite în ţara sa, s-a dovedit a fi binefăcătorul numeroaselor proiecte culturale, finanţarea construcţiei bibliotecii Universităţii din Coimbra fiind unul dintre ele. Citeşte tot articolul


Trash pub Budapesta

Trash pub-urile din Budapesta – locuri perfecte în care să-ți targi sufletul și să citești

Dacă ai fost vara la Budapesta și nu ai intrat măcar într-un trash pub, la următoarea oprire în orașul de pe Dunăre, e musai s-o faci. Spații adăpostite de clădiri vechi și decorate în funcție de felul în care arată acestea, trash pub-urile sunt locuri în care poți, nu doar să-ți tragi sufletul după ce ai vizitat până ți-au ieșit ochii, ci și să asculți muzică bună, să vezi expoziții de artă, teatru underground sau prezentări de modă, dar și să citești. Citeşte tot articolul

Cartea de la San Michele – o vizită în Capri

Puţini sunt cei care nu îşi amintesc cu duioşie de Cartea de la San Michele şi de poveştile lui Axel Munthe, le sacré suedois, psiholog, medic, umanist şi iubitor de animale, preferatul reginelor, al ipohondrelor pariziene și al cățeilor, care a construit pe insulița Capri de pe coasta Neapolelui cea mai iscusită vilă imaginată vreodată de un ne-arhitect, înconjurată de una dintre cele mai frumoase grădini ale Italiei. Citeşte tot articolul

Lumea copiilor – cărţi, joacă şi veselie, într-o librărie

Ca un făcut, cu doar câteva zile înainte de 1 Iunie, am descoperit prin casa bunicii cărţi din copilărie pe care le crezusem de mult pierdute. Vă daţi seama ce bucurie pe copilul meu interior – de care, între noi fie vorba, mi-e tare drag şi pe care mi-aş dori să-l am alături toată viaţa – la reîntâlnirea cu Habarnam şi prietenii lui, cu Extratereştrii de buzunar sau Bagheta magică. M-au năpădit o grămadă de emoţii, le-am răsfoit, am recitit pasaje întregi, mi-am amintit de fericirea simţită atunci când le-am citit pentru prima oară. Cum am putea uita vreodată cărţile copilăriei care au însemnat atât de mult pentru noi? Citeşte tot articolul


muzeul inocentei istanbul

Muzeul Inocenței – pe urmele lui Kemal și Fusun în Istanbul sau despre obiectele reale ale unei ficțiuni

Am văzut Istanbulul cu Muzeul Inocenței al lui Pamuk în geantă și-n minte. Mă uitam și eu, odată cu Kemal, după fantoma lui Fusun pe malurile Bosforului, mergeam pe străzi și nu m-ar fi mirat să dau nas în nas cu unul dintre prietenii lui, poate cu Zaim (cel mai simpatic!) și, cum treceam zilnic pe lângă Hilton, mi-o imaginam pe Sibel cum merge acolo să-și pregătească petrecerea de logodnă. Muzeul Inocenței e o carte atât de vie încât îți intră-n vene, suferi sincer alături de Kemal, trăiești lentoarea așteptării lui cu tot sufletul, te îndrăgostești, fetișizezi obiectele ce poartă o poveste și ajungi să trăiești și tu, la fel ca el, într-un vis. Iar faptul că Orhan Pamuk a făcut un Muzeu al Inocenței real, unde mergi să vezi povestea spusă-n obiecte, duce cartea asta într-o zonă ambiguă, la limita dintre realitate și ficțiune, când chiar intri în adevărul ei volatil. Citeşte tot articolul

Barcelona mitică şi modernă. Care Santos, „Încăperi ferecate”

Sunt unii scriitori care te fac să te îndrăgosteşti iremediabil de un oraş – aşa cum Eliade a salvat, în ochii mei, Bucureştiul, prin Carlos Ruiz Zafón am văzut cu alţi ochi Barcelona. Odată cu autoarea Care Santos, Barcelona a devenit un oraş şi mai încărcat de semnificaţii, mitic şi modern în acelaşi timp, melancolic şi plin de viaţă. Barcelona gotică şi misterioasă a lui Zafón capătă, la scriitoarea catalană Care Santos, noi valenţe, un oraş încărcat de istorie, de nostalgie, de doruri şi iubiri peste care timpul a aşternut vălul uitării, lăsându-i pe cei din prezent să poarte luptele lor, să plângă şi să râdă, crezând, în infinita lor naivitate, că ceea ce trăiesc ei este unic şi irepetabil. Citeşte tot articolul

„M-ar bucura gândul ca vreun cititor român să-şi amintească de romanul meu când îmi vizitează oraşul” – Interviu cu Care Santos

Cu o activitate literară intensă – scrie de la opt ani, a publicat volume de proză, poezie, dar şi cărţi pentru copii –, scriitoarea catalană Care Santos este pasionată de istoria Barcelonei, oraş pe care-l iubeşte şi căruia a reuşit să-i configureze o coordonată magică, aproape mitică, mai subtil şi mai poetic decât o face Carlos Ruiz Zafón, scriitorul cu care este adesea comparată. Un roman de atmosferă, dar şi de acţiune – extinzându-se de la sfârşitul secolului al XIX-lea până în plină modernitate a secolului XXI –, Habitaciones cerradas (2011), tradus la noi la Editura Humanitas fiction, cu titlul Încăperi ferecate, de Marin Mălaicu-Hondrari, spune, într-un stil postmodern, povestea mai multor generaţii, diferite ca mentalitate şi ca obiceiuri, dar asemănătoare în ceea ce priveşte nevoia de definire în raport cu trecutul. Pe Care Santos o puteţi întâlni marţi, 18 martie, la Librăria Humanitas Cişmigiu, şi miercuri, 19 martie, la Institutul Cervantes, pentru un dialog cu Mircea Cărtărescu. Citeşte tot articolul

Librăria La Casa Azul din New York – literatură, artă şi atmosferă latino-americană

Ne-am amintit săptămâna trecută, prin intermediul unei cărţi pentru copii, minunat ilustrată şi plină de mesaje pozitive, de viaţa şi opera artistică a unei figuri legendare a picturii, Frida Kahlo. Rămânând pe firul lucrurilor inspirate de această femeie talentată şi puternică, poposim azi într-un loc tare interesant şi viu: La Casa Azul, o librărie newyorkeză ca o explozie de culoare, optimism şi frumuseţe. Citeşte tot articolul