Literatură română

Bookaholic.ro susține literatura română!

Haideți să descoperim împreună literatura română și să cunoaștem cât mai mulți scriitori, să le citim cărțile și să îi ascultăm ce spun! Literatura română este un domeniu fascinant dar, din păcate, este prea puțin cunoscută și susținută și ne dorim să scoatem în față cărțile care merită citite.

Recenzii literatură română

Scriem recenzii de literatură română nouă sau veche, îi citim cu atenție pe autorii români și căutăm cele mai interesante lucruri în cărțile românești. Literatura română este plină de surprize minunate pe care vrem să le descoperim împreună. Tocmai de aceea, găsiți aici atâtea cronici și recomandări de cărți românești.

Interviuri cu scriitori români

Stăm de vorbă cu scriitori cunoscuți sau debutanți și ne bucurăm să ascultăm ce au ei de spus despre cărțile și viața lor. Interviurile ne aduc întotdeauna o privire de adâncime asupra universului interior al unui scriitor roman.

Noutăți

Ne place să fim mereu la curent cu tot ce e nou în literatura română, să descoperim scriitori români interesanți și să mergem la evenimente culturale, de la lansări de carte la discuții despre autori clasici.

Interviu cu Norman Manea: ”Scena culturală românească este extrem de vie, de creativă, într-un total și dureros contrast cu viața politică”

Considerat unul dintre cei mai importanți scriitori români, un prozator și un eseist foarte apreciat și tradus, care trăiește, în prezent, la New York, Norman Manea s-a aflat în România între 30 aprilie și 18 mai, într-un turneu de promovare a volumului Plicuri și portrete, ediția a II-a, revăzută și adăugită, apărută recent la Editura Polirom, în seria de autor Norman Manea. Având în vedere aceste date succinte, plus faptul că anul acesta Norman Manea a fost propus de Uniunea Scriitorilor Români pentru Premiul Nobel pentru Literatură (în premieră de către această instituție), nu puteam rata ocazia de a-l întâlni și de a sta de vorbă despre ce l-a determinat să rămână în America, despre viața de dinainte și de după '89, despre volumul Plicuri și portrete, dar și despre cărți, în general, despre scena culturală românească, nominalizarea la Premiul Nobel și multe altele, pe care le veți afla în rândurile de mai jos.  Citeşte tot articolul

Adina Rosetti: Chiar dacă piața de carte o să dispară, eu tot o sa le spun seara copiilor povești

Adina Rosetti, autoarea romanului Deadline, a scris o carte pentru copii, Domnișoara Poimâine și joaca de-a Timpul (publicată la Editura Curtea Veche), o poveste inundată de imaginație și culori. Din ea scot capul fel de fel de personaje care le povestesc copiilor cum stă treaba cu timpul și curgerea lui. Cartea este feeric ilustrată de Cristiana Radu, care a inventat, în nuanțe hipnotice, un întreg regat în care domnesc Domnul Azi, bătrana Doamnă Ieri, Domnișoara Poimâine sau spiridușul Vreodată. Adina Rosetti povestește cum a construit toată lumea asta și cum a făcut să traducă un concept abstract – timpul – într/o poveste cu foarte multe întâmplări. Citeşte tot articolul

Martha Bibescu. Jurnal berlinez

Faptul că romanele Marthei Bibescu încep să fie traduse ori reeditate atrage atenţia şi asupra personajului care a fost această scriitoare cu descendenţă aristocrată. Singurul jurnal care se găseşte deocamdată pe piaţă, publicat în 2012 este, din cât am putut verifica,  Jurnalul Berlinez, apărut la Editura Vivaldi, în traducerea lui Dumitru Hîncu. Citeşte tot articolul

ionut chiva boddah speriat

Boddah speriat – Ionuț Chiva. Povestiri cu tandrețe bine temperată

Poate că nu ar trebui să încep cu asta, dar de fiecare dată când am deschis, la întâmplare, volumul de povestiri al lui Ionuț Chiva, Boddah speriat, sau volumul lui de poezii, Instituția moartă a poștei, pur și simplu nu am dat peste nimic care să-mi lase senzația de contrafăcut. Pot să fie poeme inegale, poate că o povestire e un pic sub altele, ca focalizare, dar am găsit întotdeauna o continuitate a tonului și senzația de firesc, de acum. Cititorule, I am not bullshiting you. Test: „_Vai, tu, ce vreme!“ Citeşte tot articolul

Între Capșa și Corso sau interbelicul de cafenea

Cei care știu deja de cartea de memorii a lui Vlaicu Bârna, Între Capșa și Corso, or să aibă surpriza unei addende de peste 100 de pagini cu amintiri inedite, în această a treia ediție, recent apărută la Polirom. Cei care acum descoperă cartea, or să aibă parte de un plonjon dublu în viața de cafenea a scriitorilor din Interbelic, cu prelungire în anii de după război, adică și de noutatea memoriilor, și de addenda. Citeşte tot articolul

lavinia braniste

Interviu Lavinia Branişte: Constat cât de mult ţine Opera de chestii mărunte, din viaţa de zi cu zi

Lavinia Braniște a scos un volum nou de povestiri Escapada (Editura Polirom, 2014), la trei  ani după Cinci minute de pe zi (Editura Casa de Pariuri Literare), un adevărat succes, inclusiv sonor, al unui volum individual de proză scurtă. În Escapada o să citiți povestiri de-a rîsu'-plînsu' cu personaje a căror stare dominantă şi definitorie e inadecvarea. Unele sînt comice, cele mai multe au doar o pojghiţă de comic. Sub acest strat înşelător e o întreagă lume care a luat-o razna, şi nici eroii ei nu se simt cu mult mai bine. Lavinia Branişte a scris despre vulnerabilitate, despre rezistenţă, despre putere şi neputinţă, într-un ton, cum ziceam, indecis între rîs, plîns şi revoltă. De cele mai multe ori, mocnită. Citeşte tot articolul

Povestiri de pe Calea Moșilor

Adina Popescu despre “Povestiri de pe Calea Moșilor”: Mi-ar plăcea să existe cîte o carte pentru fiecare cartier din București

Adina Popescu a scris în Povestiri de pe Calea Moșilor (Editura Casa de Pariuri Literare) nişte proze  proaspete, cu doza de comic, stropul de nostalgie şi picătura de amar, toate legate între ele prin aceleaşi personaje şi locuri: un cartier duminical, cu inima în Calea Moşilor şi marginile cât ţinea o lume de copii, în Bucureştiul anilor ’80. Citeşte tot articolul

Evocare Alex. Leo Şerban

În noaptea de 8 spre 9 aprilie 2011, cunoscutul critic de film Alex. Leo Şerban (a.l.ş. sau Leo, pentru prieteni) – intelectual rafinat şi dandy, eseist, prozator şi poet, traducător şi artist vizual – dispărea brusc (deşi discret) dintre noi, la 52 de ani, în urma unui (rapid) cancer limfatic. Au trecut trei ani deja de la dispariţia sa, dar a.l.ş. – o specie pe cale de dispariţie încă din timpul vieţii – a reuşit, spre norocul nostru, să lase urme culturale puternice şi amintiri frumoase pentru foarte mulţi prieteni – căci, cu politeţea lui elegantă şi ireproşabilă, avea darul de a lega foarte multe prietenii, în cercuri dintre cele mai diverse, şi chiar opuse ideologic. Citeşte tot articolul

„Această dragoste splendidă de care fiecare dintre noi ar putea fi în stare” – interviu cu poetul Bogdan O. Popescu

Poetul Bogdan O. Popescu (n. 1971) a debutat cu volumul La revedere, prinţesă, Editura Vinea, 1995, carte distinsă cu Marele premiu „Ion Vinea” pentru debut literar. A fost prezent în antologia colectivă Marfă (Salut, 1996), alături de Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Sorin Gherguţ şi Dan Pleşa. Printre volumele publicate se numără: Pisica neagră, pisica moartă (împreună cu Traian T. Coşovei), Editura Crater, 2001; Leul de după extravaganţe, Editura Cartea Românească, 2002; Maşinăria de uitare, Editura Naţional, 2004; Poeme în loc de tutun, Editura Brumar, 2007; Aerobiciclete, Editura Brumar, 2010. În 2011, el a publicat şi un volum de proză scurtă, Viață de aruncat, la Editura Polirom. Citeşte tot articolul

Poezia răsfăţată a dragostei – „Cartea dragostei” de Bogdan O. Popescu

Bogdan O. Popescu (n. 1971) este un poet atipic, aş spune. Absolvent al Facultăţii de Medicină şi deţinător a două doctorate în materie – unul despre moartea neuronală (la Facultatea de Medicină a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti), iar celălalt despre mecanismele fiziopatologice ale bolii Alzheimer (la Institutul Karolinska din Stockholm), Bogdan O. Popescu este medic neurolog la Spitalul Clinic Colentina şi conferenţiar universitar la UMF „Carol Davila”. Citeşte tot articolul

Viaţa versus literatura? – Simona Sora, „Seinfeld şi sora lui Nabokov”

Simona Sora – scriitoare, jurnalistă, critic literar – a fost până de curând redactor la Dilema veche şi editor coordonator la Dilemateca, suplimentul literar al Dilemei vechi. Cunoscuta jurnalistă de la Dilema veche şi Dilemateca este autoarea eseului Regăsirea intimităţii (Cartea Românească, 2008 – Premiul pentru debut al revistei Observator cultural, Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor) şi a unui roman de excepţie, Hotel Universal (Polirom, 2012). În 2014, ea şi-a adunat în volumul Seinfeld şi sora lui Nabokov textele publicate de-a lungul timpului în Dilema veche la rubrica „Biograffiti”, texte care vorbesc despre literatură, cărţi, lectură şi raportul lor cu viaţa, cu societatea, cu „realul” în care locuim şi, mai ales, despre raportul lor cu biografia personală a autoarei. Citeşte tot articolul

La 160 de ani de la nașterea lui Alexandru Macedonski, 5 poeme deosebite de citit (și altele)

Astăzi, 14 martie 2014, se împlinesc 160 de ani de la nașterea lui Alexandru Macedonski. Probabil că într-o zi la fel de frumoasă precum cea de astăzi, cu soare vesel pe cer senin, s-a născut poetul, prozatorul, dramaturgul, publicistul și scenaristul (!) Macedonski, în București, în anul 1854, într-o casă dintr-un cartier apropiat de Podul Mogoșoaiei (astăzi Calea Victoriei). Nu putem, în calitate de bookaholici, să trecem cu vederea o aniversare atât de importantă, așa că am pregătit o selecție de materiale de citit în această zi în care îl sărbătorim pe un scriitor a cărui operă este unică în literatura română (scrierile sale îi confirmă rolul de iniţiator al literaturii române moderne) și reprezentativă pentru secolul XIX (și nu numai). Citeşte tot articolul

Primăvara aceasta se poartă gâzele à la Emil Gârleanu şi Minuscule

Meteosensibili sau nu, cert e că resimţim fără dubiu venirea primăverii. Pe lângă soare, cer albastru, cântec de păsărele, ne trezim tot mai des cu dispoziţia aia de it’s a beautiful day, când deschizi larg toate ferestrele şi când cu greu te poţi împotrivi chefului de ducă. Te simţi bine, revigorat, ai impresia că tocmai ţi-a fost dată o putere căpcăunească de a muta munţii din loc. Citeşte tot articolul