Literatură română

Bookaholic.ro susține literatura română!

Haideți să descoperim împreună literatura română și să cunoaștem cât mai mulți scriitori, să le citim cărțile și să îi ascultăm ce spun! Literatura română este un domeniu fascinant dar, din păcate, este prea puțin cunoscută și susținută și ne dorim să scoatem în față cărțile care merită citite.

Recenzii literatură română

Scriem recenzii de literatură română nouă sau veche, îi citim cu atenție pe autorii români și căutăm cele mai interesante lucruri în cărțile românești. Literatura română este plină de surprize minunate pe care vrem să le descoperim împreună. Tocmai de aceea, găsiți aici atâtea cronici și recomandări de cărți românești.

Interviuri cu scriitori români

Stăm de vorbă cu scriitori cunoscuți sau debutanți și ne bucurăm să ascultăm ce au ei de spus despre cărțile și viața lor. Interviurile ne aduc întotdeauna o privire de adâncime asupra universului interior al unui scriitor roman.

Noutăți

Ne place să fim mereu la curent cu tot ce e nou în literatura română, să descoperim scriitori români interesanți și să mergem la evenimente culturale, de la lansări de carte la discuții despre autori clasici.

6 cărți excelente cu și despre homosexuali de citit

În luna februarie s-a lăsat cu inimioare, iar săgețile lui Cupidon au zburat în toate direcțiile. Mai puțin cunoscute au fost însă cele câteva evenimente ce amintesc de istoria LGBT (lesbian, gay, bisexual, transgender), care au loc în fiecare an, în România și alte opt țări din Europa, în această lună. Cum zilele trecute citeam ceva legat de asta, mi-am adus aminte că, în facultate, am avut vreo două cursuri de queer theory (teoria homosexuală), ore ce mi-au deschis mintea și, din fericire, mi-au fărâmat prejudecățile. Atunci am citit, pe bandă rulantă, multe cărți cu tematică gay. Și mi-au rămas în minte ca unele dintre cele mai bune volume de literatură pe care le-am citit.  Citeşte tot articolul

Interviu cu Tatiana Niculescu Bran: ”Am scris capitole întregi de mai multe ori până am considerat că verbele „cântă” bine împreună”

Povestea domniței Marina și a basarabeanului necunoscut (editura Polirom, 2013) este cel mai recent roman semnat de Tatiana Niculescu Bran, autoarea primului roman non-ficțional din literatura română, Spovedanie la Tanacu, ecranizat de Cristian Mungiu cu titlul După Dealuri, și urmat de Cartea Judecătorilor, Nopțile Patriarhului și În Țara lui Dumnezeu. Cu o formă diferită și o poveste inedită despre Basarabia interbelică, România comunistă și post-comunistă, am fost curioși să vorbim cu Tatiana Niculescu Bran și să aflăm cum a scris cartea de față, ce provocări a întâmpinat, dacă au existat alte titluri, ce ”coloană sonoră” am putea folosi atunci când citim romanul (cuvinte-cheie: Pink Floyd și Dimitrie Cantemir), ce a presupus efortul de documentare pentru carte, dacă ar vedea volumul ecranizat și de către cine, cum sunt cozonacii basarabeni și multe altele. Ce a ieșit, vedeți în următoarele rânduri. Citeşte tot articolul

”Povestea domniței Marina și a basarabeanului necunoscut”, de Tatiana Niculescu Bran

Pe Tatiana Niculescu Bran am întâlnit-o ca scriitoare de romane non-ficționale în Spovedanie la Tanacu și În Țara lui Dumnezeu. Probabil datorită unui anume exotism, mi-a plăcut mai mult În Țara lui Dumnezeu, o poveste care are în centrul său cruda realitate a exciziei genitale practicată în Cornul Africii (și nu numai). De data aceasta, autoarea a revenit (după patru romane), spre sfârșitul anului 2013, cu o poveste fermecată, o întrepătrundere a trei planuri - trecutul depărtat, trecutul recent și prezentul - și a două spații - Comrat-ul basarabean și București-ul -, în centrul cărora se află o casă, un samovar, muzica lui Dimitrie Cantemir și a celor de la Pink Floyd, cozonacii basarabeni, o agenție imobiliară și două personaje pe care ajungi să le îndrăgești: Marina și Ilie Hagiu.   Citeşte tot articolul

Un irezistibil tratat de amazonologie – “Amazoanele. O poveste” de Adriana Babeţi

Pentru că se apropie 1 şi 8 martie, vă propun spre lectură o carte formidabilă: Amazoanele. O poveste (Polirom, 2013) de Adriana Babeţi – cunoscuta profesoară universitară de la Universitatea de Vest din Timişoara, reputată eseistă şi traducătoare, co-autoare, alături de Mircea Nedelciu şi Mircea Mihăieş, a primului nostru roman postmodern, Femeia în roşu (Cartea Românească, 1990, Polirom, 2008, 2011) şi autoare, printre altele, a antologiei Barbey D’Aurevilly, Dandysmul (selecţie şi traducere; Polirom, 1995, 2013), urmată de Dandysmul. O istorie (Polirom, 2004). Amazoanele... Adrianei Babeţi reprezintă un adevărat eveniment editorial al anului care s-a încheiat. De curând, cartea – un volum de aproape 700 de pagini, rod al multor ani de cercetare – a primit, pe bună dreptate, Premiul „Cartea Anului” acordat de revista România literară. E o carte must have, o carte de citit de plăcere, de consultat la nevoie şi de ţinut în bibliotecă, pentru că – dincolo de erudiţia impresionantă –, e scrisă fermecător şi pasiona(n)t, ca un adevărat roman detectivistic, pornit în căutarea... amazoanelor. Citeşte tot articolul

Iv cel Naiv (interviu) – Am atâtea gânduri în cap încât n-ajung niciodată la fundul sacului

După Versez și Uibesc, Iv, poetul naiv și anonim, a ajuns la a treia carte - Nesfârșesc. Însoțite de ilustrațiile lui Vali Petridean, poeziile lui Iv își păstrează candoarea și frumosul care le-au făcut atât de iubite de cititori. Nesfârșesc a fost votată pe Bookaholic drept cea mai bună carte de poezie iar numărul cititorilor lui Iv e, cum spune și el, în creștere. Pentru Iv, anonimatul înseamnă o relație mai corectă și mai sinceră cu cititorii, care nu se raportează la cine e el, ci la ce scrie. Citeşte tot articolul

Trenul amintirilor: ”Prima dată”, ultimul volum al seriei, coordonat de Laura Albulescu și Andra Matzal

Am tot auzit vorbindu-se despre colecția Prima dată de la Editura Art și am tot văzut cărțile pe rafturile librăriilor. Ba chiar am și cumpărat câteva volume (Primii mei blugi, Primul meu fum și Primul meu porno) cadou pentru câțiva prieteni. Însă acum a fost prima dată (puțin amuzant, nu?) când am citit un volum din această colecție. Și, nu știu cum s-a întâmplat, dar am ajuns direct la ultimul volum publicat. O întâmplare pe care o numesc acum fericită pentru că mi-a deschis apetitul pentru colecția Prima dată - care a luat și premiul pentru cea mai bună colecție la Gala Bun de Tipar în 2012 - așa cum mă îndoiesc că ar fi făcut-o unul dintre celelalte volume.  Citeşte tot articolul

10 poezii erotice românești pentru o zi de Dragobete altfel

Dacă de Valentine's Day am fost ceva mai ”convenționali” - vorbind, de exemplu, despre poveștile de dragoste ale scriitorilor -, ne-am gândit ca de Dragobete să schimbăm puțin macazul și să vă propunem să citim câteva poezii erotice. Pentru că, nu-i așa, dragostea și erotismul merg mână în mână. Și pentru că nu ne dezmințim și susținem literatura română, am ales poezii erotice scrise de autori de pe plaiurile noastre. Mărturisesc că mi-am petrecut zilele de weekend citind poezii. Frustrată că majoritatea volumelor de poeme tipărite nu sunt cu mine, în București. Aveam atâtea poezii faine însemnate! Din păcate, nici memoria, nici internetul nu m-au ajutat.  Citeşte tot articolul

10 cărți românești noi de alungat astenia de primăvară

Aproape că a venit primăvara - dacă ne luăm după mercurul care a crescut în termometre. Calendaristic, mai avem puțin de așteptat până să dăm jos paltoanele și să mergem să citim în aer liber, prin parcuri, prin cafenele sau pe la terase (literare, poate?). Așa că ne facem de pe acum o listă de cărți de citit pentru a alunga astenia ce va să vină odată cu vremea frumoasă. Toate volumele pe care le voi menționa mai jos sus proaspete, nou nouțe, abia ieșite din tipar și, pentru că ne place să-i citim pe-ai noștri, autorii care le semnează sunt români.  Citeşte tot articolul

Despre obsedantul deceniu, prin ochii unui copil. Mircea Diaconu, „La noi, când vine iarna”

Publicat într-o primă ediţie în 1980, La noi, când vine iarna, un excelent roman despre copilărie, al lui Mircea Diaconu, apare într-o ediţie revăzută în 2013, la Editura Polirom. Un roman savuros, unul dintre puţinele romane bune ale copilăriei, scrise în ultimii douăzeci de ani, care au fost mai degrabă interesaţi în explorarea altor teme în scris, de recuperare într-o modalitate adesea furioasă a unor subiecte înainte tabu, La noi, când vine iarna îl dezvăluie pe Mircea Diaconu într-o ipostază nouă, de scriitor talentat şi sensibil, de bun portretist care reuşeşte să surprindă o lume demult apusă, o lume tragică, de „tristă amintire” – obsedantul deceniu. Citeşte tot articolul

”Best of: Proza scurtă a anilor 2000”

Din fericire, sfârșitul anului trecut a (re)pus în discuție proza scurtă, atât la nivel conceptual, cât și concret, din punct de vedere al producției, promovării, vânzării, publicului etc. Proza scurtă a fost scoasă din sertar, ștearsă de praf și pusă pe masa cititorilor, atât pe plan mondial (prin Nobelul lui Alice Munro și prin apariția multor cărți bune), cât și pe plan local, prin inițiativa scriitorului și criticului literar Marius Chivu de a mixa cele mai bune povestiri românești (în opinia lui) într-o piesă inedită: Best of: Proza scurtă a anilor 2000 (Editura Polirom, 2013).  Citeşte tot articolul

Jocul de smarald de Ioan Petru Culianu – Despre magie, eros și crime în Florența renascentistă

În anul 1987, Ioan Petru Culianu și logodnica sa, H.S. Wiesner, scriu un roman istorico-detectivistic, pe modelul lui Umberto Eco. Trama din Jocul de smarald, căci acesta este titlul romanului, nu este plasată, ca în romanul lui Eco Numele trandafirului, în întunecata perioadă a Evului Mediu, ci în mai luminoasa epocă a Renașterii florentine. De asemenea, nu este mai puțin doct decât Numele Trandafirului, și asta numai dacă luăm în considerare faptul că I.P. Culianu este un expert în Renașterea italiană, despre care a și scris destule în volumul Eros și magie în Renaștere. 1484. Ei bine, Jocul de smarald are foarte multe în comun cu acest volum despre Renaștere. Citeşte tot articolul

7 scriitori români și poveștile lor de dragoste preferate din cărți și filme

Ziua Îndrăgostiților este un pretext bun pentru a ”sărbători”, într-un fel sau altul, iubirea. Pe Bookaholic, o celebrăm, cum altfel, cu dragoste și pasiune pentru cărți și scriitori. ”Care sunt poveștile voastre de dragoste preferate?” a fost întrebarea, iar la ea ne-au răspuns fain scriitorii Ana Maria Sandu, Radu Aldulescu, Dora Pavel, Doru Pop, Lavinia Braniște, Bogdan Suceavă și Andra Rotaru. Cărți clasice și cărți moderne, povești de dragoste fericite și, mai ales, neîmplinite, povești scrise de autori celebri sau mai puțin cunoscuți, răspunsuri căutate în memoria lecturilor, dar și a vizionărilor de filme, cu drag puse în pagină pentru noi, cititorii.  Citeşte tot articolul

Adrian Teleșpan: “Nimeni nu trebuie să citească de două ori o frază ca să înțeleagă ce am vrut eu să spun”

Teleșpan face senzație prin librării și pe net cu al său Cimitirul. Publicul a votat Cimitirul drept "Cea mai bună carte românească din 2013", a născut controverse și polemici. Părerea noastră despre carte o știți - cronica aici.  "Adrian Teleșpan a scris în cîteva luni o carte care ți se lipește de mâini și care curge, cu care poți să te cerți în capul tău sau să o critici, îndoindu-i colțurile, dar care are viață și energie, un flux puternic de impresii, opinii și întîmplări care s-au cerut spuse." De unde vine succesul lui? Cine e Adrian Teleșpan, ce înseamnă o carte de erotică gay în România, cum e cu libertățile de limbaj, cum a primit criticile și multe altele găsiți mai jos, într-un dialog simpatic și entertaining cu autorul Cimitirului.  Citeşte tot articolul

„Cunosc o singură rețea de socializare: literatura.” Interviu cu Marin MĂLAICU-HONDRARI

Am stat de vorbă cu Marin Mălaicu-Hondrari despre ultimul său roman, Lunetistul, apărut în 2013 la Editura Polirom, votat de redacţia Bookaholic „Cea mai bună carte românească din 2013”. Am discutat despre condiţia actuală de scriitor, despre influenţe literare, despre intuiţie, stil, dar şi despre depăşirea unor inhibiţii în abordarea perspectivei narative. Deşi a experimentat şi domeniul cinematografiei, scriind, alături de Tudor Giurgiu, scenariul după romanul Apropierea, Marin Mălaicu-Hondrari rămâne fidel literaturii, lucrând la un nou roman. Citeşte tot articolul