Cei de la New York Times au publicat ieri, 3 august, un material despre un nou studiu care arată că cei care citesc cel puțin o jumătate de oră pe zi trăiesc mai mult – în medie, cu doi ani – decât cei care nu citesc deloc. Cercetătorii de la Yale spun însă că, din păcate, cititul ziarelor și al revistelor, respectiv al articolelor online, nu intră în calcul (așadar, faptul că citiți materialul de față nu vă ajută în sensul acesta), trebuie să fie vorba despre cărți. O veste bună pentru bookaholici și un motiv în plus pentru cititorii ocazionali să se apuce să citească mai mult, nu-i așa? 🙂

În urma studiului cu pricina, realizat de un grup de cercetători de la Yale University School of Public Health, s-a constatat și că femeile sunt cele care citesc cel mai mult, cu precădere cele care au absolvit o facultate și au un venit mediu spre mare.

Recunosc că rezultatele studiului m-au entuziasmat, dar m-au și lăsat cu câteva întrebări esențiale, zic eu. De pildă, sunt 3635 de oameni suficienți pentru a trage o astfel de concluzie? Ei spun că aceștia au fost reprezentativi la nivel național și că au fost luați în considerare factori precum vârsta, rasa, slujba, sănătatea, depresia ș.a. În plus, ar fi împărțit persoanele respective în trei grupuri: oameni care nu citesc cărți, oameni care citesc cărți până la trei ore și jumătate pe săptămână și cei care citesc mai mult de atât. Tot insuficient mi se pare.

Apoi, de ce nu se menționează clar care este legătura dintre lectură și longevitate? În New York Times, dar și pe alte site-uri, se citează doar faptul că „oamenii care au declarat că citesc măcar o jumătate de oră pe zi dintr-o carte au avut un avantaj semnificativ în ceea ce privește supraviețuirea în fața celor care nu citesc”, afirmație a uneia dintre autorii studiului, Becca R. Levy, profesor de epidemiologie la Yale. Iar în rezumatul lucrării, se subliniază că „book readers experienced a 20% reduction in risk of mortality over the 12 years of follow up compared to non-book readers”. Ar fi fost bine să se și explice științific de ce este benefic cititul în acest caz.

Cu toate acestea, până la un nou studiu care să detalieze descoperirea menționată, avem motive să ne bucurăm. Se dovedește, din ce în ce mai mult, că cititul are un impact pozitiv imens asupra noastră, dincolo de pasiune și plăcere. Lecturi numeroase, așadar! 🙂

 

Sursă imagine principală

Eli Bădică

și-a încheiat studiile de licență la Facultatea de Litere, UB, Literatură Universală și Comparată, iar pe cele de masterat la SNSPA, Antropologie. În prezent, este redactor colaborator la „Suplimentul de cultură”, „DLITE”, „Revista Arte și Meserii” etc. Printre altele, managerul proiectului „Carte peste carte” al Asociației Paspartu. Editor, coordonează colecția „n'autor”, de literatură română contemporană de la Editura Nemira.


6 comentarii
  1. Tudor

    3635 e un studiu destul de mare. Problema este ca e aproape imposibil de stabilit o relatie de cauzalitate la un astfel de studiu. Singura certitudine e ca atunci cand se prezinta in fata mea 2 pacienti cu aceleasi caracteristici, iar unul dintre ei citeste si celalalt nu, pot spune ca primul va fi probabil mai sanatos si va trai mai mult decat al doilea.

    Studiul nu a fost ajustat, de exemplu, pentru obiceiurile alimentare, fumat, exercitiile fizice, aderenta la sistemul sanitar si multe altele. E posibil ca cititul sa fie doar una dintre caracteristicile celor care traiesc mai mult, iar celelalte sa fie faptul ca beau vin in loc de bere (exact aceleasi discutii sunt si cu vinul rosu), ca mananca sanatos, ca nu fumeaza, ca sunt mai degraba activi decat sedentari, ca-si fac analizele periodic. Adica sunt oameni preocupati de sanatarea lor, inclusiv de cea a mintii, deci cititul va fi important pentru ei.

    Sau poate ca prezenta cititului si a unei vieti lungi nu e coincidenta, iar lectura ne face sa ne cunoastem mai bine, inclusiv sa fim mai atenti cu mintea si corpul nostru. Deci nu citim pentru ca vrem sa traim mai mult, ci vrem sa traim mai mult pentru ca citim.

    Sau poate ca bem vin rosu pentru ca-l citim pe Peter Mayle. Poate ca alergam pentru ca-l citim pe Murakami. Poate ca suntem vegetarieni pentru ca-l citim pe Coetzee.

    Problema e mult prea complicata pentru ca orice fel de studiu sa poata demonstra ceva concret. Dar tot merita dezbatuta.

    Reply
    1. Eli BădicăEli Bădică Post author

      Foarte interesante remarci, mulțumesc mult pentru comentariu! Merită dezbătută, într-adevăr. Și cred că e foarte posibil să fie cum spuneți, că vrem să trăim mai mult pentru că citim, și nu invers.

      Reply
  2. Tudor

    Ca o nota personala, am observat ca pacientii mei (sunt cardiolog) care au pe noptiera de langa pat o carte sunt mult mai receptivi la indicatiile medicale si mai aderenti la tratament. Dar la fel, greu de spus care e relatia dintre ele: pentru ca sunt receptivi si aderenti citesc mai mult sau pentru ca citesc sunt mai receptivi si aderenti 🙂

    Reply
  3. Tudor

    Si tot ca o nota personala, eu citesc (nu medicina) si pentru a fi un medic mai bun si consider ca lectura de fictiune si non-fictiune ma ajuta sa fiu nu doar mai empatic, dar chiar sa judec medical mai bine. Deci cred ca exista o legatura de cauzalite intre lectura si speranta de viata, si anume intre lectura medicului si speranta de viata a pacientului 🙂

    Reply
    1. Eli BădicăEli Bădică Post author

      Din nou, mulțumesc pentru comentarii! Sunt din nou optimistă citindu-vă. 🙂
      Până la urmă, e bine că se întâmplă așa, ce mai contează restul? 🙂

      Reply
  4. Nicolae

    Un creier ocupat e un creier mai putin stricat, din intelepciunea milenara, de la Eneheduana incoace.

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *