Are 29 de ani si nu s-ar putea spune ca este la prima abatere fictionala. Inainte de Trickster (2009), a fost Rubik (roman colectiv, 2008). A participat la colectia de eseuri Amintiri din Comunism, a terminat un master in Stiinte Politice la Viena si de curand s-a intors in Bucuresti. Portretul autorului la tinerete include comunism, capitalism, experienta Occidentului si literatura, fireste.
1. Cat timp ti-a luat Trickster?
Doi ani jumate. Asta este perioada in care am fost constient ca scriu un roman. Dar Tricksterul contine si fragmente scrise inainte; poate chiar cu ani inainte. Ar fi insa pretentios sa pretind ca am scris la cartea asta mai mult de doi ani jumate…
2. Ai stat cativa ani in Viena. L-ai scris in perioada aia sau il incepusesi de pe vremea lui Rubik?
Structura si, poate mai important, spiritul povestirii, au prins contur in anii în care am studiat la Viena. A existat o pauza intre Rubik si Trickster care banuiesc ca a fost necesara.
3. Pentru mine Tricksterul e foarte romanesc: are sat traditional, dar si tranzitia lui, are comunism, urban decazut, are tipuri reprezentative pentru istoria recenta. Crezi ca ti-ar fi iesit la fel daca nu ai fi experimentat si perspectiva mai detasat obiectiva, de la distanta?
E o intrebare pe care mi-am pus-o si eu. Nu cred ca Tricksterul ar fi fost la fel, daca as fi continuat sa locuiesc in Romania. Poate ca n-ar fi fost deloc. „Experienta Occidentului”, ca sa formulez brutal si simplist, a fost decisiva. Dar daca ea m-a ajutat sa iau distanta fata de lucrurile din tara, nu cred ca mi-a adus nici detasare, nici obiectivitate. Mie mi se pare ca toata cartea este traversata de o tensiune care poate ca provine din distantare dar care-i cit se poate de subiectiva.
5. Nu eram in Romania cand ti-ai lansat cartea si am dat sa citesc recenziile. Ce m-a facut sa spun “Ovidiu a scris o carte controversata” a fost ca din cele 4 citite, ba scrisesesi o carte mai tare decat a lui Matei Florian (Si Hams, si Regretel), ba erai un debutant care trebuia sa mai astepte, ba erai un tanar prozator care promite… Am ras. Tu ai ras?
Da, am ris. Bine, dar eu tind sa rid de multe lucruri. Uneori, m-am holbat numai.
6. Am fost avertizata: trebuie sa ai rabdare cu Trickster pana treci de introducere, apoi totul se leaga. Si am avut rabdare, s-a legat, s-a terminat. La final, cele mai prezente episoade mi-au ramas centrul de copii, familia de la bloc si viata la tara. Mi s-au sters insa si introducerea, si episodul Pan, desi stiu ca tu ai tinut mult la ele…
E multa dezordine in primul capitol, mult haos. El precede povestea care se urneste propriu-zis abia din capitolul al doilea. Pe atunci nu am inteles, dar am simtit ca haosul asta sta la baza a tot ceea ce urmeaza. E impulsul. Din motivul asta, am tinut sa fie pastrat.
7. Ce faci acum? Te-ai mutat din Viena pe strada Fericirii din Cluj, si apoi pe strada Cluj, din Bucuresti… Sa mai spuna cineva ca nu e mana Tricksterului 🙂
Am locuit cinci ani si ceva in Viena, timp in care am absolvit o facultate, despre care mi-am dat seama in timpul studiului ca nu ma mai priveste. M-am intors in Romania pentru ca cetatenii romani nu au drept de munca in Austria dupa ce termina studiile acolo. Si pentru ca am vrut sa fac experienta tarii natale pina ce implinesc 30 de ani. Nu lucrasem pina atunci niciodata in Romania.
8. Na, dar in Viena cum ai petrecut?
Exceptind Gherla, orasul natal, Viena este locul în care am trait cel mai mult. Mi-a placut. Mi-a placut sa folosesc infrastructura unei metropole occidentale.
A fost ceva cu totul nou pentru mine, mai ales in comparatie cu viata de student din Bucuresti. Am avut parte insa si de experiente neplacute, care cred ca mi-au marcat viata de adult. Aici am inteles ca vin dintr-o tara saraca si patriarhala si care nu conteaza la doar citeva sute de kilometri departare. Aici am simtit ca Europa de Est este o realitate peste care nu pot sa trec, daca vreau sa ma inteleg pe mine si sa-mi inteleg compatriotii.
9. Cat vrei sa ramai pe plaiuri natale si ce proiecte vizezi (politice, editoriale)?
Hm, proiecte politice… as vrea sa simt ca pot sa incep ceva politic in Romania, dar nu stiu unde. Nu stiu cu cine. Chestiunea asta, a incapacitatii de organizare, de articulare in spatiul public a unor interese comune, este o tară a noastra. O port și eu…
Editorialiceste, scriu regulat pe un blog despre cartile pe care le citesc sau le-am citit. Este un fel de atelier online care imi face mare placere.
10. O noua poveste… pe cand? Si despre ce?
Initial, ma gindeam sa scriu trei carti in spiritul Tricksterului. Inca ma mai gindesc la asta, dar pentru moment nu am starea propice. Am terminat lucrul la Trickster in 2009, anul in care a fost publicat. Nu simt datoria față de Ovidiu-Pop-autorul sa-i asigur o anumita frecventa de scris. O sa vina ea, povestea. Deocamdata sint preocupat sa traiesc.
