Tag: literatura romana

Bibliotecă de scriitor – Ana Maria Sandu: „Ana, ție chiar îți place să citești!”

Cu Ana Maria Sandu a fost așa: mai întâi am întâlnit-o în paginile volumului Pereți subțiri, apoi am cunoscut-o la evenimentul „Prozatoare române contemporane” de la MNLR, unde am fotografiat-o pentru expoziția de la final, după care, din vorbă-n vorbă, am stabilit o întâlnire pentru rubrica Bibliotecă de scriitor. Și uite-așa am pătruns, nu fără emoție, în blocul de lângă Grădina Icoanei, cel care a inspirat povestirile din Pereți subțiri. Citeşte tot articolul


Anchetă: 31 de scriitori români invitați la FILIT 2017 ne spun ce (re)citesc acum și ce autori vor să întâlnească la Iași

O săptămână și-un pic mai avem de așteptat până la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași (FILIT), care anunță o ediție grandioasă (aruncați un ochi pe acest program și veți înțelege pe dată despre ce vorbesc). Eu, una, abia aștept să ajung la Iași, să fug de la un eveniment la altul, ca în fiecare an, să ascult (și întâlnesc) numeroși scriitori (deopotrivă români și străini), să scriu despre festival și să iau interviuri.  Citeşte tot articolul


Claudia Popescu despre iZiLIT: „Vom ști dacă am reușit în demersul nostru în momentul în care numărul cititorilor de literatură română contemporană va crește”

La mijlocul acestei luni, s-a lansat iZiLIT, prima aplicație românească ce recomandă zilnic utilizatorilor câte o carte din literatura română contemporană. Am întâmpinat vestea cu entuziasm, mi se pare o idee excelentă - și era și timpul ca cineva să o pună în practică. Acel „cineva” este o instituție publică, Biblioteca Județeană „George Barițiu” Brașov - știu, e surprinzător pentru o parte dintre cititori, cei care asociază bibliotecile publice cu niște instituții „prăfuite”. Iată că, cel puțin la Brașov (și vă asigur că nu numai), nu e cazul, ba dimpotrivă.  Citeşte tot articolul


Bibliotecă de scriitor – Andreea Răsuceanu: „Trăim niște vremuri privilegiate, în care poți găsi aproape orice carte”

Scriitoarea Andreea Răsuceanu a răspuns cu un neașteptat entuziasm invitației mele la rubrica Bibliotecă de scriitor, fapt care m-a bucurat foarte mult. Abia întoarsă din concediu, i-am făcut o vizită în apartamentul luminos și plin de culoare, de care m-am îndrăgostit la prima vedere – în special de o bibliotecă verde poloneză, preferata mea dintre cele cinci corpuri de diferite mărimi, care ocupă două camere din apartament. Citeşte tot articolul


Femei celebre @ MNLR

MNLR dă viață poveștilor unor femei care au avut un destin important și impactant asupra publicului și memoriei comunității.Inițiem proiectul „Femei celebre”, marți, 19 septembrie 2017, cu povestea unei femei a cărei viața s-a întrepătruns cu teatrul și literatura română, actrița Corina Constantinescu. Invitată specială este fiica acesteia, actrița Ioana Pavelescu. Citeşte tot articolul


Bibliotecă de scriitor – Mara Wagner: „Nu cărțile în sine sunt importante, ci ceea ce trezesc în oameni”

Pe Mara Wagner am cunoscut-o înainte de a-i citi romanul de debut, În spatele blocului, parțial inspirat de adolescența ei trăită în Brașov, în timpul comunismului. În urmă cu câteva luni, ne-am întâlnit la o petrecere, unde am băut vin și am vorbit până târziu în noapte. Mi-a plăcut de la bun început de Mara Wagner. E o tipă deschisă și foarte naturală, care te poate surprinde prin lejeritatea și onestitatea cu care vorbește despre sine.  Citeşte tot articolul


Redefinirea feminității prin violență. Angela Marinescu

Timp de mai bine de jumătate de secol, idealul teoriilor feministe a fost configurarea progresivă a unei perspective anti-establishment, care să poată mitralia prejudecățile legate de femeie, implementate în mentalul uman mai ales prin scrierile lui Lacan, Derrida sau Freud. Punctul de convergență al celor trei gânditori îl constituie privilegierea instanței masculine – a phallus-ului – în toate domeniile cunoașterii. Ceea ce a prezidat la instituirea unui sistem falocratic a fost viziunea asupra femeii, speculațiiile din jurul dorințelor ei și al intenționalităților ei pe baza construcției sale fizice și psihice. În studiul Feminism și filosofie. Perspective asupra diferenței și egalității, Moira Gatens observă că femeile „au fost definite nu atât în termenii unor calități pozitive pe care le-ar avea, ci mai degrabă în termenii calităților masculine care le lipsesc”. Inconștient, ea se asociază, la nivel ideatic, cu Luce Irigaray când aceasta, pornind de afirmația lui Freud, că „anatomia înseamnă destin” și, analizându-i teoria, remarcă: Citeşte tot articolul


Bibliotecă de scriitor – Bogdan Munteanu: „Am o bibliotecă micuță, pot s-o iau în brațe, uite!”

Pe Bogdan Munteanu l-am întâlnit prima oară la Festivalul Internațional de Literatură de la Timișoara, când încă nu publicase volumul său de proză scurtă, Ai uitat să râzi. Un tip vesel și deschis, mereu zâmbitor, căruia îi plac oamenii – iar asta se observă atât pe viu, cât și în povestirile lui, scrise într-un stil foarte natural, cu o oralitate care m-a uimit. Ajunsă din nou la Timișoara, prin aprilie, n-am scăpat ocazia și i-am făcut o vizită lui Bogdan pentru rubrica Bibliotecă de scriitorCiteşte tot articolul


Intersecțiile de miercuri-serie nouă. 11. Andreea Răsuceanu

Una dintre cele mai intense și reale versiuni ale Bucureștiului o descoperim în ficțiunile despre acest oraș.

„Cum însuși Eliade puncta, Bucureștiul adevărat nu e cel geografic, obiectiv, identificabil pe hartă, ci acela transfigurat prin filtrul nostalgiei, al rememorării. Și mai ales al literaturii, pentru că acolo trăiesc cel mai tare locurile, acolo se scrie adevărata geografie”. Asta spune Andreea Răsuceanu, probabil cel mai bun critic român specializat cu adevărat în geografie literară, dacă nu singurul. Ea ne-a redat „Bucureștiul lui Mircea Eliade” în cartea cu același titlu publicată de Editura Humanitas în 2013, dar și pe cel al lui Mircea Cărtărescu, Simona Sora, Gabriela Adameșteanu, Stelian Tănase, Filip Florian, și Ioana Pârvulescu, în cea mai recentă carte a sa („Bucureștiul literar. Șase lecturi posibile ale orașului”, Humanitas, 2016).

În conferința dedicată Intersecțiilor, Andreea Răsuceanu va reda elemente de microgeografie literară, detalii din centru și periferie, portrete de străzi ale orașului, așa cum apar ele în literatura românească.


Bibliotecă de scriitor – Liliana Corobca: „Pentru cărțile astea mi-am luat apartamentul, ca să am unde să le țin”

Pe Liliana Corobca o invitasem mai demult la rubrica Bibliotecă de scriitor, dar întâlnirea s-a amânat câteva luni, pentru că scriitoarea a adus, special pentru interviu, o parte dintre cărțile rămase în biblioteca părinților, aflată dincolo de graniță, în Republica Moldova. Am rămas impresionată de un asemenea efort pentru ca interviul să iasă cât mai bine, iar surprizele plăcute nu s-au oprit aici: autoarea m-a întâmpinat cu o mulțime de bunătăți, printre care plăcinte cu brânză, cozonac cu dulceață de trandafiri și vin făcut de tatăl ei. Citeşte tot articolul


Literatura română la raport: Cum stăm cu cititul şi preferinţele în materie de autori români?

Ne putem bucura, acum, la final de Bookfest, de un top al celor mai vândute cărţi, informaţie importantă dacă vrem să aflăm nu doar care sunt cele mai de interes titluri în această perioadă, ci şi dacă ne dorim să citim mergând pe mâna editorilor şi ascultând de recomandările librarilor. Astfel de cărţi care se bucură de succes depind în mare parte şi de pariul pe care editorul îl face atunci când alege să traducă o carte sau să publice un manuscris nou. Citeşte tot articolul


Bibliotecă de scriitor – Radu Pavel Gheo: „Aș recomanda oamenilor să citească literatură română”

Pentru că am ajuns recent la Timișoara, n-am putut pierde ocazia de a-l invita pe Radu Pavel Gheo la rubrica Bibliotecă de scriitor. Până în ultima clipă, n-am știut dacă într-adevăr ne vom întâlni, dar scriitorul mi-a făcut totuși loc în programul său foarte aglomerat. S-ar zice că biblioteca lui e o mică legendă printre cunoscători, căci mulți dintre cei cu care am vorbit în Timișoara mi-au spus că sunt foarte curioși să vadă, măcar în poze, biblioteca lui Gheo. Spre dezamăgirea mea și a lor, i-am prins pe Gheo și pe Alina pe picior de mutare, aflând că multe dintre cărți fuseseră trimise în satul natal al autorului. De altfel, după cum veți citi în interviu, biblioteca lor a tot călătorit prin țară de-a lungul câtorva decenii. Citeşte tot articolul