Pentru prima dată în perioada post-decembristă, poate chiar în întreaga existență a Uniunii Scriitorilor, campania electorală internă și alegerile propriu-zise au ajuns în atenția publicului larg prin confruntările frecvente dintre principalul candidat anti-sistem, Dan Lungu, și actualul președinte, Nicolae Manolescu, ce candidează pentru al patrulea mandat consecutiv.

Scurtă (sau aproape scurtă) istorie

Conflictul are rădăcini mai vechi, încă din 2013, când Nicolae Manolescu a modificat statutul pentru a putea fi ales pentru a 3-a oară la conducerea Uniunii, fiind accentuat de ceea ce aș numi scandalul Premiului Eminescu – Opera Omnia din 2015, la care fusese nominalizat și Mircea Cărtărescu, dar care i-a fost decernat lui Gabriel Chifu, vice-președinte al USR. Peste 30 de scriitori au lansat în luna ianuarie a acelui an un apel către juriul concursului, compus din Nicolae Manolescu, Mircea Martin, Ion Pop, Cornel Ungureanu, Al. Cistelecan, Ioan Holban, Mircea A. Diaconu, iar o lună mai târziu, în februarie 2015, peste 70 de scriitori din generații diferite au semnat o serie de propuneri pentru reformarea Uniunii. Printre reformele propuse de contestatari se afla, de altfel, și introducerea unor situații de incompatibilitate și conflict de interese în statutul instituției, pentru a nu se mai atribui premii unor membri din conducere. Reformele au întârziat însă să apară, la fel ca dialogul dintre gruparea susținătorilor lui Nicolae Manolescu și cea a scriitorilor revoltați.

Mișcarea a dat naștere Grupului de Reformă a USR, care, în cadrul Adunării Generale Extraordinare convocate pe 19 martie 2016, a adoptat modificări ale statutului, printre care revenirea la limita de două mandate pentru președinția Uniunii. Cristian Teodorescu a fost ales președinte al USR, Florin Iaru și Dan Mircea Cipariu au devenit vicepreședinți, din Consiliul Director făceau parte Ioana Crăciunescu, Grigore Şoitu, Cosmin Perţa, Paul Vinicius, Adrian Suciu, Octavian Soviany, Cristian Tiberiu Popescu şi Valeriu Mircea Popa, iar Comisia de Cenzori era alcătuită din Carmen Ionescu, Dan Iancu şi Daniel Vorona. La scurt timp după aceea, membrii menționați au fost excluși din Uniune, fiind urmați în 2017 de alți 6 scriitori, printre care se afla și Radu Aldulescu.

„… să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimica !”

Să ne întoarcem însă în 2018, an crucial pentru viitorul Uniunii Scriitorilor prin posibilele sale perspective reformatoare. La startul campaniei s-au aliniat cinci candidați: Dan Lungu, Nicolae Manolescu, Ștefan Mitroi, Simona Vasilache și Narcis Zărnescu. Confruntarea cea mai vocală a avut loc însă între primii doi, Dan Lungu, senator USR (partidul, de data aceasta) și fost manager al Muzeului Național al Literaturii din Iași, precum și organizator al FILIT (Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași), și actualul președinte. În programul său de candidatură (toate programele pot fi consultate pe site-ul Uniunii), Nicolae Manolescu amintește mișcările contestatare din ultimii ani, catalogând reformele propuse de acestea fanteziste și izvorâte din rea-credință. Printre obiectivele noului mandat, se află păstrarea valorilor patrimoniale ale Uniunii și a prevederilor legale obținute în favoarea breslei, „apărarea valorilor morale caracteristice lumii civilizate”, publicarea în continuare a autorilor români contemporani de către editura Cartea Românească, precum și reactualizarea unor colaborări menite să asigure o vizibilitate mai mare a scriitorilor români în străinătate. Putem afirma, așadar, că programul domnului Manolescu este unul conservator, aflat sub semnul continuității. Conform dumnealui, „o reformă adevărată tocmai în aceasta constă: a nu pierde ceea ce s-a dovedit bun și a face și mai bine în viitor”, ceea ce contravine definițiilor standard ale reformei, de la cea din DEX la cele oferite de științele sociale (științe politice, sociologie), care includ de fiecare dată cuvântul „schimbare”. Desigur, în secolul al XII-lea, Bernard de Clairvaux utiliza cuvântul „reformă” cu sensul de „readucere la forma sa primitivă”, însă, între timp, din fericire, sensul a evoluat. Partea un pic comică este că Raportul de activitate al Uniunii, menționat în introducerea programului, a apărut după câteva săptămâni, la insistențele lui Dan Lungu.

„… să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele… esenţiale”

Mult mai amplu, programul acestuia din urmă promovează dialogul dintre cele două tabere și căutarea unor soluții pentru aplanarea conflictelor. Importantă, pentru el, este salvarea imaginii USR, care, fiind foarte proastă în prezent, aduce un prejudiciu tuturor membrilor și statutului de scriitor în genere. Dan Lungu și-a structurat programul în șapte puncte: prezervarea benefiicilor patrimoniale și financiere obținute pentru scriitori (întâlneam punctul și la Nicolae Manolescu) și multiplicarea surselor financiare pentru activitățile Uniunii, dialogul și căutarea unor soluții pentru aplanarea conflictelor, măsuri de asistență socială pentru membri, continuarea marilor proiecte culturale, dar și crearea unor rezidențe și burse de creație, precum și a unui fond de mobilitate pentru scriitori, consolidarea memoriei culturale și a statutului scriitorului în România și realizarea unei politici externe coerente. Ar fi de remarcat deschiderea către colaborările cu mediul privat, cu ONG-uri culturale sau sociale (pentru asistența și protecția socială a scriitorilor), precum și ideea participării Uniunii ca partener sau promotor al unor proiecte europene.

„Te iubesc și te ador: altceva ce mai pretinzi?”

Dintre programele celorlalți candidați, îl remarcăm pe cel al lui Ștefan Mitroi, care își motivează candidatura astfel:  „De ce candidez: 1. Pentru că iubesc literatura română și scriitorii. 2. Pentru că scriitorii au nevoie astăzi, mai mult ca oricând, de niște dovezi de dragoste precum cele pe care le pot oferi eu. 3. Pentru că vreau să aduc, prin înscrierea mea în această competiție, pe care e foarte posibil s-o câștige altcineva, nu eu, un omagiu lui Zaharia Stancu, cel mai bun președinte din toate timpurile al Uniunii Scriitorilor”. Dincolo de omagiul adus lui Zaharia Stancu, Ștefan Mitroi are câteva măsuri interesante, care-l plasează în tabăra reformatorilor, cum ar fi un Consiliu al Seniorilor și unul al Tinerilor, ai căror președinți să devină membri ai Comitetului Director, accesarea unor fonduri europene, reîntoarcerea gândirii libere, fără sancțiuni, în cadrul Uniunii, un departamament de monitorizare a problemelor sociale cu care se confruntă scriitorii și limitarea numărului de mandate ale președintelui.

Like-uri și ctitorire

Tot reformatoare pare să fie și viziunea Simonei Vasilache, care concepe 5 direcții generale în programul său, fiecare membru al Comitetului Director urmând să se ocupe de una dintre acestea. La capitolul imagine și program, Simona Vasilache întrevede măsuri menite să racordeze Uniunea la spiritul timpului, cum ar fi o pagină oficială de Social Media, un newsletter lunar și digitalizarea publicațiilor Uniunii. În privința organizării, candidata își dorește un Consiliu Extraordinar din care să facă parte membri de prestigiu fără funcții în filiale, un Departament de Publicații și filiale în străinătate, în zonele cu o puternică diaspora românească. Pe lângă aceste aspecte, am mai reținut deschiderea către noi surse de finanțare (publicații proprii, vânzarea de bilete la evenimente etc.), adoptarea unor măsuri de asistență socială și medicală a membrilor, o mai bună valorificare a patrimoniului material și chiar „ctitorirea unei biserici a scriitorilor”.

Ecologia intelectuală

Cât despre programul lui Narcis Zărnescu, acesta pune accentul pe dipticul școală-patrimoniu cultural, propunând o implicare directă a Uniunii în programa școlară. El își dorește de asemenea ca limba și literatura română să fie considerate patrimoniu „cultural imaterial, naţional şi universal”. Al doilea capitol prevede excluderea elementelor de „tristă amintire” din regimul comunist, „depolitizarea, desecurizarea și desereizarea” Uniunii. Programul domnului Zărnescu conține, de asemenea, o condamnare a Legii nr. 254/2013, prin care pedepsele sunt reduse pentru deținuții care scriu cărți, și propune o implicare a USR în stoparea „poluării culturale” și a emisiunilor care o produc, acțiune care ar ține mai mult, cred eu,  de alte instituții, nu de atribuțiile Uniunii.

Nicolae Manolescu (stânga) și Dan Lungu (dreapta)

Mișel! – Curat mișel! – Murdar! – Curat murdar!

De-a lungul campaniei, principala confruntare  a avut loc, după cum am menționat deja, între Dan Lungu și Nicolae Manolescu. Cea dintâi scânteie a fost discutarea gestionării fondurilor de la FILIT de Dan Lungu, precum și a anumitor probleme cu justiția ale acestuia, în cadrul ședinței Comitetului Director de pe 9 martie, când au fost prezentate candidaturile la funcția de președinte al USR. În ciuda lor și respectând prezumția de nevinovăție, candidatura lui Dan Lungu a fost acceptată. Aceste acuzații au continuat însă să apară, constant, pe pagina de Facebook a lui Daniel Cristea-Enache, directorul de imagine al Uniunii. De asemenea, în urma unui mesaj scris de Dan Lungu, în care considera sintagma „probleme cu justiția” neadevărată și afirma că îi va da în judecată pe cei care au folosit-o, Daniel Cristea-Enache a trimis pe adresele de email ale membrilor un comunicat în care își susținea mai departe acuzațiile. De la director de imagine al Uniunii, el a devenit rapid directorul de imagine al lui Nicolae Manolescu.

Conflictul s-a intensificat din nou după ce Dan Lungu a afirmat că lipsa de transparență financiară a USR riscă să pună în pericol pensiile scriitorilor. Conform unui proiect în dezbatere în Parlament, uniunile de creație care nu țin cont de standardele de transparență, cum este cazul USR, nu vor mai primi finanțare de la buget. Conducerea, tot prin vocea lui Daniel Cristea-Enache, a replicat că Dan Lungu este, de fapt, cel care pune în pericol pensiile și că acesta susține în Parlament un proiect de tăiere a lor. Conform explicațiilor oferite de Dan Lungu pe profilul său de Facebook, proiectul cu pricina vizează însă doar pensiile speciale, nu și indemnizația primită de membrii USR (în realitate un supliment de pensie) reglementată de Legea 8/2006.

Mai mult, cum contracandidatul său a fost foarte vocal, cerând în repetate rânduri Raportul de activitate al Uniunii Scriitorilor, date despre cum au fost folosiți banii pentru publicațiile Uniunii și pentru editura Cartea Românească, acuzând conducerea de o lipsă evidentă de transparență, Nicolae Manolescu a contestat, într-un comunicat, practicile lui Dan Lungu, pe care le-a considerat „murdare” și „fake news”.

Realitatea este însă că nu există, într-adevăr, pe site-ul Uniunii, un bilanț al activității din ultimul mandat, cu toate cheltuielile aferente și cu distribuirea unui buget care a ajuns în 2017 la un milion și jumătate de euro. Primele fraze din „apărarea” lui Nicolae Manolescu sunt: „O primă problemă care îl macină este legată de banii cheltuiți de conducerea USR. Am scris bine: cheltuiți. De felul în care acești bani au fost obținuți, cu câte eforturi, dl Dan Lungu se dezinteresează suveran”. Ca și cum felul în care au fost obținuți ar fi putut justifica în vreun fel maniera în care au fost folosiți sau ridicarea unor întrebări în această privință. Utilizarea cuvintelor „denigrare” și „defăimare”, ca principalele motoare ale unei „campanii murdare”, în viziunea lui Nicolae Manolescu, în condițiile în care Dan Lungu a cerut doar date exacte și transparență totală, democratică, privind cheltuirea banilor, mi-a amintit de încă și mai nefericitul proiect legislativ propus de majoritatea parlamentară pe acest subiect, precum și de chemarea lui Cristian Preda în fața Consiliului Ordinului Steaua României, ca să fie luat la rost și judecat pentru afirmațiile sale din Parlamentul european la adresa actualei guvernări, considerate defăimări la adresa României.

Același Nicolae Manolescu califica, într-un interviu oferit publicației Hotnews pe 21 martie 2018, că dezechilibrele generaționale invocate de Dan Lungu și alți candidați sunt niște „baliverne”. Câteva rânduri mai încolo, tot el afirma că „operele valoroase aparțin generațiilor vechi (60 și 80) și într-o măsură nesemnificativă generației noi (2000)”, invalidând, printr-o judecata de valoare subiectivă și disprețuitoare (care reduce la neant mulți scriitori talentați și premiați), ceea ce spusese mai devreme. Tot în acest interviu, actualul președinte considera că problemele Uniunii nu sunt reale, ci fabricate, reducând de data asta la zero vocile contestatare, deloc neglijabile prin numărul și valoarea lor literară.

Așadar, în contextul unei democrații din ce în ce mai firave, cu membri excluși pentru revoltă și defăimare și cu ignorarea unui principiu fundamental, alternanța la putere, USR se află în toiul unor alegeri mai degrabă furtunoase decât „curat murdare”. Începute pe 11 aprilie, ele se vor încheia pe data de 5 mai, urna călătorind între timp de la o filială la alta prin țară. Dan Lungu a sesizat deja câteva nereguli, cum ar fi intervalul de doar 5 minute alocat fiecărui candidat pentru a-și prezenta programul sau votul simultan la grămadă, în aceeași încăpere. Ar fi de semnalat și atitudinea lui Gabriel Chifu, cel care conduce întâlnirile electorale din filiale și care folosește un discurs favorabil lui Nicolae Manolescu și continuității sale la conducerea Uniunii. Oricare ar fi însă rezultatul acestor alegeri cu bucluc, USR va avea de trecut un test al timpului, iar totul depinde de felul în care va reuși sau nu să se adapteze realității contemporane și să adopte, fără frică și invective, noul.

 

Credit ilustrație: Jonathan Wolstenholme

3 comentarii
  1. ZARNESCU

    FELICITARI! UN COMENTARIU INFORMAT SI ECHILIBRAT! INDOIALA DIN FINAL [USR AR TB SA SE ADAPTEZE!] ESTE DEJA O PROGNOZA. NU, USR NU SE MAI POATE ADAPTA. ESTE O INSTITUTIE DESUETA, ASISTATA SOCIAL, INTERNATA LA TERAPIE MODERATA. CARE ESTE PLUSVALOAREA, CU CARE USR CONTRIBUIE LA ‘PROPASIREA’ CULTURII RO? ZERO VIRGULA. DOAR NOSTALGII, AMINTIRI SI ORGOLII, ‘RELOCATE’ DIN COMUNISM, IREZOLVABILE, CARE MOCNESC SI RABUFNESC, SOMETIMES. [NARCIS ZARNESCU].

    Reply
  2. Marius Georgescu

    Excelent articolul.Pare bine documentat și imparțial.Jalnică,imaginea de șerpărie a USR…

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *