Fie că sunt moderne, beneficiind de arhitectură şi design futurist, fie că au patina timpului, bibliotecile sunt mereu o încântare, un tărâm ce ne dezvăluie adevărate comori ale scrisului şi literaturii din diverse epoci. De multe ori uităm de noi şi ne pierdem cu orele printre rafturile lor sau în sălile de lectură, iar motivul e lesne de înţeles.

Una dintre bibliotecile în care ne-am dori să ne pierdem cu zilele nu este publică, din păcate. Este vorba de The Walker Library of the History of Human Imagination, cum a fost denumită de proprietarul ei, Jay Scott Walker, inventator, antreprenor, preşedinte al Walker Digital şi administrator al TEDMED. Un „tocilar” am putea spune, dar unul care a făcut suficienţi bani încât să-şi transforme unele vise, precum acesta, în realitate.

Biblioteca se află la reşedinţa sa din Ridgefield, Connecticut şi se întinde pe o suprafaţă impresionantă, pe trei nivele concepute ca un adevărat labirint, cu platforme „plutitoare”, poduri de sticlă şi scări de legătură. Construită special în 2002 pentru a găzdui vasta colecţie a lui Walker, biblioteca e departe de a fi doar o cameră umplută cu cărţi, este sursa unei bogăţii culturale extraordinare. Pasiunea pentru cărţi a lui Walker este evidentă, biblioteca sa cuprinde peste 20 000 de volume, multe dintre ele cărţi rare, vechi, ediţii princeps, cărţi cu ilustraţii deosebite, bogat ornamentate, unele chiar încrustate cu pietre preţioase.

sursa

sursa

Dar în acest spaţiu minunat găsim şi alte obiecte pe care Jay Walker, fascinat de rezultatul imaginaţiei umane, le-a colecţionat de-a lungul timpului. Oriunde ne-am uita, privirea ne va fi atrasă de diverse obiecte cu importanţă istorică, ştiinţifică sau artistică: şervetul din 1943 pe care preşedintele Franklin D. Roosevelt a schiţat planul său de a câştiga al doilea război mondial, artefacte străvechi, chiar şi un satelit rusesc Sputnick 1.

sursa

În sala de lectură se găsesc câteva volume de la începutul secolului XX, cu legături din aur, rubine şi diamante, un exemplar al primei cărţi ilustrate de istorie şi anume Cronica Nuremberg din 1493, prima Biblie tradusă în engleza modernă ce datează din 1535, un roman al lui Charles Dickens decorat cu portretul scriitorului, un straniu manuscris medieval cu ilustraţii ce înfăţişează pitici, dar şi un artefact din Orientul mijlociu care datează din jurul anului 5 000 î.Hr.

sursa

sursa

Camera numită planetarium este un alt loc deosebit. O sculptură sub forma unei cărţi întruchipează  spiritul bibliotecii. Frumos aşezate pe o masă stau două atlase deosebite: unul din secolul XIX, în care stele albe sunt desenate pe un cer negru, iar celălalt, pictat de Andreas Cellarius la 1660, este primul în care Pămîntul nu e prezentat ca centrul sistemului solar. ’

This map, by far the most important map in history, divides the age of faith from the age of reason,

spune Walker. Nu puteau lipsi obiectele inedite, aşa că, alături de un puternic telescop Questar 7, se găseşte un glob ce reprezintă Luna şi care poartă semnătura a 10 astronauţi din cei 12 câţi au păşit pe suprafaţa ei, precum şi o bucată din meteoritul Sikhote – Alin, căzut în Siberia în 1947.

sursa

Anatomia şi medicina nu sunt nici ele uitate. Într-un colţ special amenajat, în centrul mesei, stă Anatomia universa, o capodoperă a domeniului, ilustrată la începutul secolului XIX de italianul Paolo Mascagni. O carte de la 1500 pe care Jay Walker o are este cea în care au fost publicate prima dată ilustraţii cu intervenţii chirurgicale efectuate pe oameni (evident, înaintea apariţiei anesteziei). Colecţia e completată de o trusă cu instrumente chirurgicale folosită de medici pe frontul Razboiului civil, de o cutie cu proteze oculare susţinută de ”The Thing”, mâna din Familia Addams, semnată de întreaga distribuţie a filmului. Prin preajmă se mai află un schelet de pui de dinozaur şi ouă fosilizate de dinozaur.

sursa

În zona de inspiraţie, folosită adesea pentru şedinţele cu unii membri ai companiei conduse de Walker şi al cărei design îi aparţine în mare parte, se găsesc panouri luminoase din sticlă şi alte elemente vizuale. Lumina e asigurată de candelabrul din filmul seriei James Bond, Die Another Day, pe care excentricul miliardar l-a cumpărat la o licitaţie şi l-a refăcut folosind aproximativ 6 000 de LED-uri. Cartea de pe masă oferă ilustraţii în acuarelă ale unui palat papal din secolul XVIII, care n-a ajuns să fie construit niciodată.

sursa

Bineînţeles că nu putea lipsi laboratorul cu gadgeturi, unde laptopuri de ultimă generaţie sunt expuse lângă aparate de radio şi maşini de scris vechi, împreună cu un fonograf al lui Edison de la 1890 şi cu celebra invenţie nazistă, maşina de coduri Enigma. Cartea reprezentativă pentru acest sector este Polygraphiae a lui Johannes Trithemius, considerată prima lucrare publicată în domeniul criptologiei.

sursa

Din fericire, dorinţa domnului Walker de a împărtăşi cu lumea uimitoarea sa colecţie a făcut posibil ca noi să aruncăm un ochi în minunata sa bibliotecă – omagiu adus aventurii intelectuale şi emoţionale a creativităţii umane.Iar dacă fotografiile nu v-au convins de măreţia acestei biblioteci, iată şi un scurt film care sigur o va face.

Este de profesie jurist și locuiește în Târgoviște. I-ar fi plăcut să fie ilustrator, arhitect sau creator de bijuterii. Îi place să citească, în special literatură fantastică, mănâncă filme pe pâine, călătorește, e pasionată de artă, design interior și adoră tot ce ține de stilul vintage: haine, accesorii, obiecte de decor, atmosferă. A început prin a ne posta chestii frumoase pe wall-ul de Facebook, a continuat prin a scrie articole despre tot felul de descoperiri simpatice.


3 comentarii
  1. radu puspana

    M I N U N A T MATERIAL !!! FELICITARI, IL ASTEPTAM CU MARE MARE INTERES PE URMATORUL ! CU DRAG, UN MARE ADMIRATOR, radu puspana

    Reply
  2. Irina Dumitru Post author

    Muţumesc! De fiecare dată când descopăr lucruri frumoase şi interesante, sunt nerăbdătoare să vi le arăt şi vouă! Şi, dacă în felul acesta reuşesc să aduc bucurie cel puţin unei persoane, misiunea mea e îndeplinită. 🙂

    Reply
  3. sabina

    Da,minunat subiect,continuati sa vorbiti despre universul cartilor.
    N-ar fi o idee rea( poate) sa treceti in revista si “cartile despre carti”,despre arta lecturii ,bibliofili celebrii si maniile lor.

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *