“Polemicile? Eu nu fac nici cel mai mic efort pentru a le evita. Pur și simplu mă acomodez cu ele”, spunea într-o emisiune tv Michel Houellebecq referitor la controversele pe care le-a stârnit ultima lui carte, “Soumission”. Asta ar însemna că scriitorul francez este pregătit să se acomodeze și cu polemicile pe care le-ar putea genera coperta acestui volum tradus în maghiară de editura Magvetö, copertă ce o înfățișează pe Mona Lisa purtând celebra burqa. Imaginea este șocantă iar aluzia este directă: romanul lui Houellebecq, al cărui protagonist este Francois, un intelectual care predă la Sorbona, descrie o Franță din viitorul apropiat (2022), condusă de un islamic, în care femeile poartă vălul pe față iar școlile adoptă programa islamică.
Scopul folosirii acestei imagini este evident: “Soumission” (“Behodolas”, în maghiară) trebuie să atragă atenția cât mai multor cititori, și nu doar a fanilor lui Houellebecq, după cum cred reprezentanții editurii Magvetö, dacă se poate chiar și înaintea publicării acestei traduceri (22 aprilie).
Această “ficțiune politică”, cum îi place lui Houellebecq să o descrie, “Soumission” (care a fost tradusă la începutul anului în germană și italiană) a devenit bestseller peste noapte – mai mult de 100,000 de copii vândute în primele 5 zile de la lansare (care, apropo, a avut loc pe 7 ianuarie, ziua în care s-a petrecut măcelul de la Charlie Hebdo). Cartea a provocat însă scandal înainte de a fi lansată, când discuții despre conținut (ex: partidul fictiv Fraternitatea Musulmană) au dus la reacții usturătoare din partea multor critici care-l consideră pe ateul Houellebecq iresponsabil, trădător, istigator, motivul principal al acuzelor fiind acela că mesajul romanului ar fi unul islamofob. Total greșit, susține Houellebecq – care a trezit până acum controverse fără număr cu cărți precum “Platforma“, “Posibilitatea unei insule“, “Particulele elementare“, și care a fost chemat chiar și în fața instanței (în 2002) pentru că a numit islamul “cea mai stupidă religie” -, acesta susținând că noua lui satiră nu este despre politică și islamism, ci despre viața intelectualului modern.
În ceea ce privește coperta romanului “Soumission”, este într-adevăr o premieră să o vedem pe Gioconda lui Da Vinci cu fața acoperită, dar nu este prima dată când, din punct devedere artistic, misteriosul chip a fost reinterpretat: în 1919, dadaistu Marcel Duchamp a creat o Mona Lisa cu mustăți, în 1954, Salvador Dali îi adăuga și el propria lui mustață, iar în 1979 Andy Warhol o serializa pe Mona Lisa în imagini pop art.
Surse foto: lesinrocks.com, lepoint.fr, 24heures.ch, parismatch.com
