
Ochii tăi au profunzimea zăpezilor din care copiii fac oameni cu nasuri roșii. E liniște, în întuneric îți văd umbra ca un fum volatil, topindu-se în straturi de iubire. Mă simt ca într-o poezie de Minulescu sau poate ca într-un citat de Paler. Când mergi, aud cum se zbat aripi de îngeri să-ți sărute pașii.
Fericirea e când ne trezim îmbrățișați, doi într-unul (precum cafeaua ce ne mângâie ca un tors simțurile adormite), uniți în sfera primordială a unicității dragostei dintăi (îți amintești când ți-am citit din Platon până pleopele ți s-au închis într-o muzică eterică?).
În tine stau toate răspunsurile și eu clocotesc de întrebări. Cine ești tu, ființă venită din neant să-mi tulburi neliniștile cu zâmbetul tău cald ca o pâine abia scoasă din cuptor? Îmi amintesc frânturi de vise cu tine înainte de-a te fi cunoscut. Mereu ai fost aici, în adâncul sufletului meu, ca o esență ce-a așteptat un pic din apa ploii de octombrie să mi se răspândească în toată ființa.
Văd în urmele pașilor tăi o poezie care abia așteaptă să se scrie. Privesc cerul și stelele par că s-au aliniat să ia urma chipului tău adormit pe perna mea. Emani o lumină nepământeană, pe care doar eu o pot simți. E începutul lumii. Al lumii tale. Al lumii mele. Al lumii noastre. Sper că nu ești doar o iluzie. Dar dacă da, atunci ești cea mai frumoasă dintre iluziile posibile.
De ce oamenii grăbiți fug de incomensurabilul iubirii? Lumea asta superficială și-a pierdut reperele. Infinitul ne apasă și noi suntem preocupați doar să terminăm rapoartele la job.
—————
Nu, n-am luat-o razna. 🙂 Ni s-a părut extrem de amuzantă ideea care circulă în blogosferă cu “Scrie ca Radu F. Otravă Day”. Dacă nu știți (ce bine ar fi să nu știți!), Otravă și Radu F Alexandru sunt tatăl și mama patetismului în scris. Popularitatea lor ne arată că reperele în privința calității scrisului sunt cam “volatile”. 🙂 E simplu să scrii siropos. Exact asta vor să arate bloggerii care au scris azi ca Otravă. E însă mai greu să reușești să exprimi anumite lucruri fără s-o dai în lamentații. Siropul face rău scrisului. Și la stomac.
Alte texte în stilul lui Otravă: Ligia Adam, Lucia Scurei, Moldovenesc, Arhi, Zoso, Hoinaru, Ovidiu Sîrb, Mariciu, Marius Sescu, Toma Nicolau, Ionuț Bunescu, Răzvan Baciu.
cele 50 de nuanțe ale lu’ Cenușică e mai bine?
Cui îi place să paoe și bătăturică.
:))) nuănțici ale lui cenușică
Ah, la naiba. Daca stiam mai repede scriam si eu un post de genul :))
și eu am văzut aseară târziu, aș fi scris mai devreme. Niciodată nu e prea târziu pentru sentimentele adevărate.
Vai, initial m-am speriat – si voi?! Nu se poate! Dar m-am linistit, ce bine.
😀