Tag: casa de editura max blecher

Radu Vancu: „Și eu vreau, în felul meu, să scriu un Paradis”

La târgul de carte Gaudeamus a apărut cel mai recent volum de poezie semnat de Radu Vancu, Psalmi (Casa de Editură Max Blecher). De asemenea, a apărut cel de-al doilea volum din impecabila ediție de Opere Ezra Pound (Humanitas), cuprinzând două texte esențiale  - ABC-ul lecturii și Ghid spre Kulthură. Așa încât, pendulând între ipostaza de poet și cea de traducător al lui Pound, Radu Vancu a acceptat să purtăm o discuție liberă despre Paradis și despre frumusețe, ambele intrate, desigur, sub cupola poeziei. Citeşte tot articolul

Institutul Blecher, ediția 186

Clubul de lectură Institutul Blecher vă invită, duminică, 14 octombrie 2018, de la ora 19.00, în localul-librărie Tramvaiul 26 (strada Cercului nr. 6, sect. 2, București), la întâlnirea cu poeții Valeriu Mircea Popa, Mihók Tamás și Cristina Drăghici. Citeşte tot articolul

Institutul Blecher, ediția 185

Clubul de lectură Institutul Blecher vă invită, duminică, 7 octombrie 2018, de la ora 19.00, în localul-librărie Tramvaiul 26 (strada Cercului nr. 6, sect. 2, București), la întâlnirea cu poeții Constantin Abăluță și Cătălina Matei. În cadrul întâlnirii va fi prezentat și se va citi din volumul „Mai sincer ca Himalaya” de Constantin Abăluță (Casa de Editură Max Blecher, 2018). | http://maxblecher.ro/mai_sincer_ca_himalaya.php | Citeşte tot articolul


Marius-Iulian Stancu: „orizontul devenirii tale naționale nu poate fi decât acela al turismului sexual” (interviu)

Marius-Iulian Stancu a publicat, la Casa de Editură Max Blecher, în colecția Plantații, volumul de poezie Pe tine te cântă menajerele. T.S. Khasis scrie despre acest volum: „Știți acele filme în care o civilizație extraterestră își trimite pe Pământ cel mai strălucitor exemplar? Așa, din pură curiozitate intergalactică. Poate că e vecinul tău cu ochi albaștri, poate că e fosta nevastă căreia mai ai să-i spui vreo două, poate că e gloria la care visezi iarnă de iarnă... Urmează un șir de mesaje criptate despre dragoste, confuzie, nebunie, comunicare și tot ceea ce mai fuck pământenii în 2017. Forme delicate de anarhie. Te-ai aștepta la puțină intransigență critică, la evaluări severe sau la aripioare de cânepă. Nu, nici vorbă de așa ceva, aceste texte livrează cantități poetice concise, exacte și oneste, în care sunt trasate limitele unei lumi aflate-n declin — nicio mutare în plus. Și culmea e că în lumea asta dementă totul tinde să fie drept și țeapăn și fiecare vrea să facă un pas pe Lună, măcar un selfie lunar. Eu prefer un selfie cu Marius-Iulian Stancu, să mă țină minte cei care vor citi această carte. Altă lume, alte posibilități”.

Citeşte tot articolul


Ovidiu Komlod: „«noapte-lumină» reprezintă o sinucidere a criticului din mine” (interviu)

În 2017, în colecția Plantații a Casei de Editură Max Blecher, apărea volumul noapte-lumină, de Ovidiu Komlod. Despre această carte, Ioan Es. Pop scria: „Nu este întâmplător faptul că, prin mottoul cărții și prin autoportretul pe care și-l face în primul ei poem, Ovidiu Komlod se poziționează și își poziționează viziunile în proximitatea atât de densului și ofertantului univers Blecher, care îi slujește ca linie de start, dar nu-i stânjenește înaintarea spre propriul punct de sosire. În lupta cu limita, sunt folosite diverse strategii de aneantizare, de la aceea a cufundării în somn, la cea a ascuțirii de sine echivalente vizual și sonor cu «filamentele strigătului». Cu o aripă în «irealitatea imediată» și cu alta în cotidianul alimentat de emoțiile unor experiențe mai mult sau mai puțin sublimate, cartea lui Ovidiu Komlod este, dincolo de anumite vecinătăți, una care îi aparține numai autorului ei, «în numele tatălui. fiului. sfântului vid»”. Să aflăm perspectiva autorului despre (i)realitatea proprie:

Citeşte tot articolul


Poemul săptămânii: „risipă”, de Rita Chirian

Rita Chirian (n. 1982) a debutat editorial în 2006 cu volumul de poezie Sevraj, distins cu Premiul Național „Mihai Eminescuˮ. I-au urmat poker face (Vinea, 2010), Asperger (Cartea Românească, 2012) și Casa fleacurilor (Casa de Editură Max Blecher, 2016), pentru care a primit Premiul „Tânărul Scriitor al anuluiˮ. A tradus câteva romane din limba franceză și este redactor al revistelor Poesis Internațional, Euphorion și semnează cronici de carte în Vatra. Citeşte tot articolul


Dan Dediu: „Un creier frumos se îngrașă în admirație” (interviu)

Dan Dediu a debutat în 2017 la Casa de Editură Max Blecher cu volumul „4,5 litri de sânge, miliardar”. Despre volum, Alex Ciorogar a scris: „Un debut deloc convențional: prin antamarea unui proiect identitar, Dediu ajunge, spre final, să interogheze înseși rațiunile artei poetice. Vulgar și seducător, profan, dar misterios, anti-eroul acestei cărți pare desprins din stirpea unui Berryman ori Seidel. O carte punk despre «supunere și devorare» în care misticismul incurabil ia locul violenței macho în câteva dintre cele mai porno momente ale industriei lirice contemporane”.

Citeşte tot articolul