Tag: Ernesto Sabato

De găsit umanului un loc în lume – Radu Vancu, „Elegie pentru uman. O critică a modernității poetice de la Pound la Cărtărescu”

De ani buni, citesc literatură umărind căile prin care se poate salva ceea ce este profund omenesc în om, atentă mai ales la respirația vieții, în lipsa căreia și esteticul, și moralul își pierd din importanță, dacă nu cumva se anulează. Așa că titlul cărții publicate de Radu Vancu – Elegie pentru uman. O critică a modernității poetice de la Pound la Cărtărescu – nu avea cum să mă lase indiferentă. Pe urmele lui Ion Mureșan, Radu Vancu privește literatura ca pe un sistem imunitar, capabil să-l ajute pe om să supraviețuiască, să-l învețe pe om să fie uman. Citeşte tot articolul


Scrisul și viața – Mario Vargas Llosa, Julio Cortázar, Ernesto Sábato, Gheorghe Crăciun și Paweł Huelle

În paginile lui Mario Vargas Llosa (fie că e vorba de proză, eseuri sau interviuri) găsim unele dintre cele mai frumoase, profunde și clare idei despre originile, menirea, frumusețea și puterea subversivă a ficțiunii. Din punctul său de vedere, rădăcinile ficțiunii se află în experiența umană din care derivă și pe care o susține, o hrănește. Citeşte tot articolul

Inscrieri la atelierul de scriitura creativa „Secretele capodoperei”

Principalul obiectiv al acestui atelier de scriere creativa este de a identifica, analiza si folosi în propriile texte anumite procedee narative si stilistice prezente în operele unor importanti scriitori de limba spaniola, cei mai multi fiind laureati ai Premiului Cervantes – cea mai prestigioasa distinctie acordata operelor literare scrise în limba spaniola –, supranumit Nobelul Hispanic. Citeşte tot articolul

Trei cărți pentru un Crăciun inspirat

Continui ideea lansată de Oana cu cele cinci povestiri de Crăciun şi vă propun alte trei tiltluri a căror lectură ne poate aduce, cu prisosinţă, magia Crăciunului, bucurie, speranţă şi conştientizarea datoriei de a rămâne umani - Gaspar, Melhior&Baltazar de Michel Tournier, Înainte de tăcere de Ernesto Sabato şi Regele-cerşetor şi secretul fericirii de Joel ben Izzy. Citeşte tot articolul


Despre eroi şi morminte

Despre eroi şi morminte este unul dintre acele romane grave, tenebroase, dense şi halucinante care au forţa de a se impune cititorului afin cu trăirile din acest registru drept lecturi fondatoare. Cărţi de căpătîi. Cărţi care marchează un prag şi care apoi rămîn acolo.

Uneori, peste ani,  astfel de cărţi stîrnesc teamă celui care s-a lăsat copleşit de ele la prima lectură, celui care şi le-a introdus, aproape drogat de ele, în sistem, eventual la vîrste mai necoapte: dacă n-or să mai fie la fel? Dacă n-or să reziste la a doua citire? Citeşte tot articolul


Ernesto Sabato, ”Despre eroi şi morminte”

Miercuri, 16 octombrie, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, suntem invitați la o seară dedicată scriitorului argentinian Ernesto Sabato şi romanului Despre eroi şi morminteconsiderat a fi una din capodoperele literaturii universaleInvitaţi la dezbatere sunt Excelenţa Sa Claudio Perez Paladino, ambasadorul Argentinei în România,Juan Carlos Vidal Garcia, directorului Institutului Cervantes din Bucureşti, Tudora Şandru-Mehedinţi, profesor universitar şi traducatoarea în limba română a prezentei versiuni a romanului apărută în Seria de autor Ernesto Sabato la Editura Humanitas Fiction, şi Andrei Ionescu profesor universitar şi cunoscut traducător din literatura hispanică. Intâlnirea va fi moderată de Denisa Comănescu, director editorial Humanitas Fiction. Citeşte tot articolul

Singurătate şi disperare în „Tunelul” de Ernesto Sabato

Apărut, în cele din urmă, în 1948, romanul Tunelul al argentinianului Ernesto Sabato, refuzat – în buna tradiţie a cărţilor mari – de numeroase edituri, a intrat imediat în graţiile lui Sartre şi Camus. Protagonistul scurtului roman, Juan Pablo Castel, are, ce e drept, câte ceva în comun cu  Meursault, personajul din Străinul lui Camus: cinismul, izolarea, dispreţul pentru cei din jur, pentru toţi cei incapabili să-l înţeleagă. Citeşte tot articolul

Cărţi mai lungi decît o vară

Cititul pe răcoare nu e totuna cu cititul pe căldură. Citim cu toţii fel de fel de lucruri, nu toate la fel de intense, la fel de solicitante sau la fel de interesante. Mă uit în jur şi ce văd, nu de puţine ori, e un fel de citit-sincron: ceva dintr-un interes specific, altceva de plăcere, altceva din necesităţi de ordin practic, ori pentru o documentare , ori pentru că tocmai am cumpărat (primit, descoperit, regăsit) cartea asta pe care doar o răsfoim. Printre toate astea rămîn cîteva companioane constante, cărţi din care citim şi atunci cînd recitim, şi cînd doar răsfoim sau cînd citim pur şi simplu altceva. Citeşte tot articolul