Mici și rotunde. 103. Scrise între 1920 și 1970. De rostogolit în căușul minții. De citit pe nerăsuflate, efectele dizolvându-se însă molcom. Așa sunt povestirile lui Kawabata.
Eram obișnuită cu un Kawabata care scrie pe spații ample, aceste proze scurte și extrem de scurte din volumul Povestiri de ținut în palmă surprinzându-mă nu doar prin dimensiune, ci mai ales prin capacitatea de concentrare, adesea poetică, și de tăiere a intrigii, de suspendare abruptă a epicului.
Întâmplările par mărunte, dar au un uriaș potențial revelator, lăsat pe seama cititorului, ambiguitatea fiind una dintre trăsăturile de bază ale acestor povestiri. Stilul alegoric-aluziv provoacă o sumedenie de întrebări în mintea cititorului, scriitorul japonez dovedindu-se un risipitor al nenumitului.
Kawabata își strecoară privirea prin fel și fel de cotloane ale vieții, decupajele sale mixând teme și personaje dintre cele mai diverse. Toate stau însă sub semnul relației complexe a omului cu el însuși, cu omul de lângă el, cu realitatea sau cu lumea fantasmelor, fie că vorbim de o lume stranie a visurilor, a dorințelor sau a proiecțiilor intime, fantasticul căpătând adesea forme înșelătoare.
Rândurile reflexive nu lipsesc nici ele, ancore între particularul secvenței de viață surprinse în poveste și adevăruri general-umane: „Visele exprimă sentimentele mele. Sentimentele ei, aşa cum apar în visele mele, îi sunt proiectate de către mine. Sunt ale mele. Cu toate că în vis sentimentele nu manifestă nici bravadă ori bluf, nici poză. La gândul ăsta, am simţit un gol în suflet”; „Chiar dacă ai isteţimea de a căuta singur insectele în iarbă la ceva distanţă de ceilalţi, nu există prea mulţi suzumushi. S-ar putea să găseşti o fată ca o lăcustă, convins fiind că e ca un suzumushi. Şi, în sfârşit, dacă va veni o zi când, pentru că sufletul îţi va fi rănit şi plin de nori, nu vei mai putea recunoaşte nici măcar un singur suzumushi şi vei crede că lumea e plină numai de lăcuste, nu pot decât să regret că în momentul acela nu vei avea cum să-ţi aminteşti jocul de lumini verzui desenat pe pieptul fetei în seara aceasta de către frumosul tău lampion”.
Intrigile au valoare de pretext narativ, fie că vorbim de începuturile unor povești de dragoste, de moartea bunicului, de portrete ale apropiaților scrutate peste timp. Percepția unor nuanțe subtile ale vieții, revelații născute din mărunțișuri, paradoxuri care întărâtă logica și imaginația, frumusețea simplă a unor descrieri – sunt mizele mai mult decât suficiente ale prozelor lui Kawabata.
Deși în sfera minimalismului, miezul epic nu e unul banal. O companie de militari este încartiruită în gospodăriile dintr-un sat. Cea mai solicitată este coafeza, căci toate fetele vor să-și aranjeze părul. Ba chiar i se cere să meargă și în alte sate, după militari. S-ar putea îmbogăți. După moartea soției, un bărbat îi scrie fostei amante că nu mai poate ține canarii pe care îi avea de la ea drept amintire. Soția avea grijă de canari, deci soția îi ținea vii amintirile pentru ea. Într-o gară de periferie, pe timp de toamnă, există obiceiul ca soțiile să-și aștepte soții cu umbrele de ploaie. Fiecare își flutura în aer, cu o umbrelă, dragostea domestică: „intrarea pe peron îţi sugerează poarta unei imense închisori a societăţii. Bărbaţii condamnaţi ies pe acea poartă şi se întorc acasă, în pavilioanele de izolare, împreună cu bolnavele care îi întâmpină. Însă aceste două femei sunt două soţii cărora le e frică de ieşirea din închisoare a soţilor lor”. Un peron-scenă de teatru unde mustesc intrigi și se poartă măști.
O întreagă lume, cu înțelesuri rotunde, stă ascunsă în fiecare povestire-spărtură de viață din acest volum. Kawabata pare a fi el însuși la vânătoare de licurici – celebra sa metaforă prin intermediul căreia viața apărea ca o cursă de pândă și de urmărire a efemerului. Și literatura lui Kawabata este o pândă a înțelesurilor nevăzute ce se pierd pe suprafețele vieților. Bătaia de aripi a nimicului care zboară aduce și în aceste pagini deopotrivă frumusețe și întristare.
Yasunari Kawabata, Povestiri de ținut în palmă, Selecţie, traducere din japoneză, note și glosar de Flavius Florea, Humanitas Fiction, 2018
Cumpără cartea din librăria online Cărturești! Ai un discount special Bookaholic – 15% reducere dacă introduci codul 0ADYT44K atunci când faci comanda, la check out.
Moș Crăciun a aflat că îmi doresc această carte și… a pus-o între darurile pentru mine! Mulțumesc pentru recomandare, mi-a plăcut tare mult. Povestirile sunt ca niște mici bijuterii, cu cât le privești mai atent, cu atât descoperi noi frumuseți și înțelesuri.
Să aveți un an bun, cu sănătate și bucurii!