Tag: gravitație

„O soră de trădare este bună pentru a revela eul” – interviu cu Svetlana Cârstean și Athena Farrokhzad

Svetlana Cârstean și Athena Farrokhzad sunt două poete a căror întâlnire a dus la un parcurs creator unic: au început prin a-și traduce reciproc volumele de poezie Floarea de menghină și, respectiv, Vitsvit, fără ca vreuna dintre ele să cunoască limba-sursă a poemelor celeilalte, și au ajuns să scrie, prin aceeași tehnică, un volum comun, Trado. Despre acest cel mai recent volum, lansat în Suedia în aprilie 2016, se spune că reprezintă o schimbare de paradigmă. Cu ocazia lansării volumului în limba română, la editura Nemira, în noiembrie 2016, am stat de vorbă cu cele două poete despre ce a însemnat pentru ele să scrie Trado și să lucreze cu ideile pe care Trado, ca tehnică și ca experiment de filozofie a limbajului, le-a pus în joc. Citeşte tot articolul

Poezie cu zvâc de care avem mare nevoie: 10 volume de citit

Nu știu să scriu despre poezie. Nici nu știu să citesc poezie altfel decât cu șira spinării și cu privirea. Dar îmi place poezia și-mi place să-i fiu locuitor. Cred că, îndeosebi în contexte tragice și derutante precum cele de câteva săptămâni / luni încoace, poezia ne poate alimenta și ne poate salva colțișoarele noastre de lume. Așa că am ales 10 volume de citit, toate de anul acesta (cu o pseudo-excepție: volumul Corinei Bernic e publicat la sfârșitul lui 2014, dar lansat în 2015) și toate românești, poezie cu zvâc de care consider că avem nevoie. Pentru fiecare volum în parte am selectat câteva fragmente din poemele din cărțile respective. Perspectivele sunt, desigur, subiective. Sper să aveți lecturi plăcute! Citeşte tot articolul

textele unui cititor despre poeziile unor autori – Svetlana Cârstean, Gravitație

E acea vîrstă cînd tot ce îți amintești din copilărie e bun și cald și copt. Acolo nu te sperie nimeni și nimic, acolo nu ești un pictor frustrat, nici geniu, acolo ratarea e mereu la ceilalți și de neînțeles și China e fascinantă. Tunele de nisip, grafica de pe covoare, alfabetul sclipitor... Să nu uităm înceata scurgere a timpului cum e crema de vanilie întinsă pe aluat, să nu îl uităm pe Robinson Crusoe. Nu vrei mai bine să ne întoarcem în ziua cu porumbeii / și să ne ascundem acolo / fericite amîndouă pentru totdeauna? Citeşte tot articolul