Tag: marta petreu

Walkiria Martei Petreu – „Supa de la miezul nopții”

Cea mai recentă carte a Martei Petreu este entuziasmantă dintr-o mulțime de motive. Supa de la miezul nopții e un roman care duce, simultan, mai multe „bătălii” pe fronturi dintre cele mai diverse, iar Martei Petreu îi reușește de minune fiecare miză pe care și-o fixează.

Cartea reprezintă o rememorare a destinelor unor personaje care se intersectează și care, într-un fel sau altul, se destructurează reciproc ajungând, în cele din urmă, să se distrugă. Citeşte tot articolul


„In onore di Marta Petreu”. Sesiune de comunicări la Universitatea din Napoli

În zilele de 4 și 5 aprilie 2017, Departamentul de Studii literare, lingvistice și comparate din cadrul Universității de Studii din Napoli (Università Degli Studi di Napoli „L'Orientale”), în colaborare cu Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, organizează o sesiune de comunicări despre opera Martei Petreu, laureată a numeroase pre­mii naţionale și ale cărei volume (poezie, romanul Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului, stu­dii asupra culturii româneşti) au fost traduse şi publi­cate în țări precum Franţa, S.U.A., Italia, Ungaria, Serbia sau Elveţia. În Italia, Martei Petreu i-au apărut volumele Cioran sau un trecut deocheat (2015) și De la Junimea la Noica. Studii de cultură românească (2016), amîndouă la Editura Orthotes, precum și volumul de poeme Apocalipsa după Marta (2016, Editura Joker). Citeşte tot articolul


„De la Junimea la Noica: Studii de cultură românească”, de Marta Petreu, în limba italiană

Volumul De la Junimea la Noica: Studii de cultură românească, de Marta Petreu, a apărut la finele anului 2016 în limba italiană, la Editura Orthotes (colecția „Studia Humaniora”, Napoli), ediție îngrijită de Giovanni Rotiroti, cu o postfață de Irma Carannante, cu titlul Dall’Olocausto al Gulag. Studi di cultura romena. Volumul De la Junimea la Noica: Studii de cultură românească a apărut la Polirom în anul 2011, în seria de autor dedicată Martei Petreu, și a obținut Premiul revistei Observator cultural în anul 2012. Citeşte tot articolul

Volumul „Cioran sau un trecut deocheat” de Marta Petreu a fost publicat în italiană

Volumul de eseuri Cioran sau un trecut deocheat, apărut în 2011 la Editura Polirom, în seria de autor dedicată poetei şi eseistei Marta Petreu, a fost publicat în limba italiană, editat de Giovannni Rotiroti la Editore Orthotes, în traducerea Magdei Arhip şi a Ameliei Natalia Bulboacă şi cu o postfaţă de Matia Luigi Pozzi. Proiect apărut cu sprijinul Institutului Cultural Român. Citeşte tot articolul

„Anii treizeci. Extrema dreaptă românească”, de Z. Ornea, un studiu demitizant al interbelicului românesc

Studiul lui Z. Ornea, Anii treizeci. Extrema dreaptă românească - aflat la a patra ediţie - , este o radiografie ideologică şi culturală a unei zone fierbinţi din interbelicul românesc: deceniul al patrulea al secolului XX care, spre deosebire de cel de-al treilea deceniu în care a predominat „modernitatea” (sincronism, avangardism, europenism), s-a aflat sub imperiul „tradiţionalismului” (autohtonism, ortodoxism, legionarism, „trăirism” etc.). Citeşte tot articolul

Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului de Marta Petreu, un roman de excepție

Marta Petreu (n. 1955) este o cunoscută poetă, eseistă şi universitară clujeană (formată în ambianţa intelectuală a grupării/revistei Echinox), unul dintre autorii de marcă ai literaturii române contemporane. A debutat în 1981, cu volumul de poeme Aduceţi verbele. Este autoarea mai multor volume de poezie, respectiv de eseuri şi studii despre filozofia şi cultura română; printre acestea din urmă se numără: Un trecut deocheat sau „Schimbarea la faţă a României” (1999; 2004); Ionescu în ţara tatălui (2001; 2002); Filosofia lui Caragiale (2003); Despre bolile filosofilor. Cioran (2008; 2010), Diavolul şi ucenicul său: Nae Ionescu – Mihail Sebastian (2009; 2010) – toate apărute la Editura Polirom, unde autoarea beneficiază de o serie de autor. Citeşte tot articolul


O carte controversată despre o relaţie controversată: „Diavolul şi ucenicul său: Nae Ionescu – Mihail Sebastian” de Marta Petreu

Mihail Sebastian, pe numele său adevărat Iosif M. Hechter, a fost şi este, fără doar şi poate, unul dintre cei mai controversaţi scriitori ai ultimilor ani. Jurnalul său din perioada 1935-1944, apărut în 1996 la Humanitas, a fost cel care a declanşat tot acest val de interes, iar ultimul care a scris despre destinul acestui scriitor, intrat, în ultimii 50 de ani, într-un con de umbră, este Mihai Iovănel în monografia Evreul improbabil. Mihail Sebastian: o monografie ideologică (Editura Cartea Românească, Colecția „Critică. Istorie literară“, București, 2012). Totuşi, cel mai controversat studiu despre Sebastian rămâne cel al istoricului şi criticului literar clujean Marta Petreu, Diavolul şi ucenicul său: Nae Ionescu – Mihail Sebastian (Editura Polirom, Iaşi, 2009), un studiu solid, serios, care vizează în mod special perioada 1927-1935, perioadă publicistică fastă pentru tânărul pe atunci Mihail Sebastian, ucenic şi mai apoi editorialist de succes la Cuvântul lui Nae Ionescu. Citeşte tot articolul

Cartea anului în Elveţia scrisă de românul Cătălin Dorian Florescu

Nu ştiu cum se face că din ce în ce mai mulţi romani se remarcă în afara graniţelor ţării. Deloc surprinzător, nici scriitorii nu fac excepţie de la acest trend. Dacă miercuri seara s-a dat premiul (de 10.000 lei) pentru Cartea Anului de către România Literară Martei Petreu, am descoperit că un premiu (de 40.000 franci) pentru cartea anului în Elveţia s-a decernat săptămâna trecută unui scriitor de origine romană, în cadrul Festivalului literar de la Basel.

Citeşte tot articolul


Nicolae Manolescu i-a înmânat Martei Petreu premiul Cartea Anului

De fiecare dată când Nicolae Manolescu revine în ochiul public în calitatea sa de critic literar, ceva valuri par a se produce. Să însemne oare acest amănunt ceva? Și daca da, ce?

După ce, în weekend, criticul și presedintele USR a prezentat la Ateneu lista sa de poeți români, seară care s-a soldat cu diverse opinii divergente (ca cea a lui Răzvan Țupa, publicată aici) sau convergente (cum ar fi cea a lui Liviu Ioan Stoiciu publicată aici), cu privire la autorii invitați de acesta, aseară am asistat la decernarea Premiului Cartea Anului. Premiul în cauză este dat de 19 ani de România Literară, împreună cu Fundația Anonimvl, cea din urmă oferind câștigătorului 10.000 de lei. Citeşte tot articolul


unelte de dormit – istoria unui învins

Pe coperta a patra a volumului unelte de dormit, Nicolae Manolescu spune despre Ioan Es. Pop că ar fi penultimul debut remarcabil din generaţia poeţilor optezecişti. Eu, una, nu am stat să număr (cu toate că am cochetat cu wikipedia), nici să analizez în ce măsură Ioan Es. Pop e optzecist sau nouăzecist, două luntre în care criticii ar spune că poetul ar fi cu ambele picioare. Cert este că nu am putut să nu îi pun în oglindă volumul de debut, "Ieudul fără ieşire", şi cea mai recentă apariţie publicistică, unelte de dormit.

Citeşte tot articolul


Seria de autor Marta Petreu, de la Polirom

Daca nu era cartea Martei Petru Diavolul si ucenicul sau: Nae Ionescu - Mihail Sebastian, nu as fi stiut de inclinatiile de extrema dreapta ale lui Sebastian. Din seria dezvaluirilor monografic eseistice ce au iscat dileme, trebuie sa fi auzit macar de Cioran sau un trecut deocheat ,  in care tanarul Cioran este (sur)prins jucand filosofic la doua extreme: extrema dreapta legionara si extrema stanga bolsevica, in interbelicul ideologic patimas. Citeşte tot articolul