Tag: polirom

Zeruya Shalev la Bookfest 2016

Joi, 2 iunie, la ora 18.00, la Scena din Pavilionul C4, Romexpo București, în cadrul Bookfest 2016, Zeruya Shalev, una dintre cele mai importante scriitoare israeliene, își va întîlni cititorii din România. Întîlnirea cu cititorii este prilejuită de apariția în limba română a romanului Durere, colecția „Biblioteca Polirom”, traducere din limba ebraică şi note de Gheorghe Miletineanu, şi în ediţie digitală. Citeşte tot articolul

„Spaţiul dintre nori. Cu rucsacul prin India”, Desirée Halaseh – fragment în avanpremieră

Ce poate să facă o tînără ca să iasă de pe traseul prestabilit de societatea în care trăieşte? Cum reuşeşte să scape de perspectiva unei vieţi plictisitoare în spatele unui birou? Ne învaţă Desirée Halaseh. Cauţi sponsori, împachetezi strictul necesar într-un rucsac pe care îl pui în spate şi decolezi spre India. Iar cînd te întorci, o iei de la capăt, din nou şi din nou, pînă cînd ajungi să te îndrăgosteşti de această ţară. Citeşte tot articolul

„Întîlnirea”, de Gabriela Adameşteanu, publicată în Statele Unite ale Americii

Romanul Întîlnirea, de Gabriela Adameşteanu, a apărut la Dalkey Archive Press (Statele Unite ale Americii), în traducerea lui Alistair Ian Blyth, cu titlul The Encounter. A mai fost tradus în: bulgară (Panorama, 2005); maghiară (Palamart, 2007); italiană (Nottetempo, 2011). Aflat la a patra ediţie, Întîlnirea (Polirom, 2003, 2007, 2008, 2013) a primit Premiul Ziarului de Iaşi, Premiul revistei Ateneu şi a fost adaptat radiofonic în 2007. Citeşte tot articolul

Sesiune aniversară Norman Manea la Biblioteca Academiei Române

Luni, 23 mai, începînd cu ora 9.00, în Sala „Ion Heliade Rădulescu” a Bibliotecii Academiei Române (Calea Victoriei 125, București),va avea loc o sesiune aniversară dedicată lui Norman Manea, unul dintre cei mai importanți scriitori români contemporani, cu ocazia împlinirii vîrstei de 80 de ani. Sesiunea va consta într-o serie de discuții libere pornind de la temele operei lui Norman Manea: exilul, limba, memoria, identitatea, biografia ca ficțiune și literatura ca mărturie, scepticismul central-european și ironia evreiască, Clovnul și Huliganul – supraviețuirea umanității în totalitarism, clișeul individual/ colectiv, experiența evreiască în Epoca Modernă, socialismul bizantin românesc, Proust în Transnistria, Kafka în România socialistă etc. Citeşte tot articolul

Urzeală și semințe de măr, despre „La marginea livezii”, de Tracy Chevalier

Îmi plac mult romanele lui Tracy Chevalier. Sunt romane istorice, scrise într-un stil lejer care nu lasă să se întrevadă imensa muncă de documentare din spatele poveștii. Cel mai mult îmi place felul în care scriitoarea americană recreează atmosfera istorică a cărților sale: Delft-ul medieval al lui Vermeer (Fata cu cercel de perlă), Parisul medieval al tapiserilor și vopsitorilor (Doamna și licornul), Londra de secol XVIII - în pragul iluminismului, dar ducând după sine moștenirile moravurilor medievale, noroiul și mirosurile pestilențiale puse alături de poezia și pictura lui William Blake (Simetria de temut) - sau nașterea timpurilor moderne - discuții despre evoluția și apariția omului apărute în febra vânătorii de fosile de la finalul secolului XIX (Făpturi uluitoare) - și noile moravuri sociale schimbate de feminismul în ascensiune (Îngeri căzători). Dincolo de personaje și povești, din romanele lui Tracy Chevalier îmi rămâne mereu în minte o anumită atmosferă specifică, un sentiment foarte precis al timpului descris. Citeşte tot articolul

„Sărbătoarea Corturilor”, de Ioan T. Morar – fragment în avanpremieră

În România anilor 1980, membrii unui grup coral specializat în cîntări bisericeşti caută să scape din robia unor confesiuni care nu-i mulţumesc, în încercarea de a descoperi adevărata credinţă. Aparţinînd iniţial cultului baptist, trec la penticostali, apoi la adventişti, iar în cele din urmă se circumcid şi se convertesc la iudaism. Astfel ajung să emigreze în Israel, unde fiecare se descurcă cum poate. Însă Jac, Corneliu şi Beni, cei trei conducători şi ultimii reprezentanţi ai grupului, nu îşi găsesc nici aici liniştea sufletească: Beni ajunge să îmbrăţişeze doctrina mesianică, devenind rabin, în vreme ce Jac şi Corneliu se întorc după 1990 în România, unde pun bazele unui cult iudeo-creştin, „Sărbătoarea Corturilor”, convinşi fiind, după ani de peregrinări, de un singur lucru: „Nu contează dacă rătăcim sau nu. Dumnezeu ne va găsi oriunde Îl căutăm”. Citeşte tot articolul

„O nouă istorie a serviciilor secrete sovietice” de Jonathan Haslam, la Polirom

• „O istorie detaliată a serviciilor de spionaj ruseşti, de la revoluţie pînă la glasnost. O excelentă descriere a mecanismelor din spatele Războiului Rece.” (Kirkus Reviews) O nouă istorie a serviciilor secrete sovietice de Jonathan Haslam, în traducerea Ioanei Aneci, a apărut în această săptămînă la Editura Polirom, în cadrul colecţiei „Historia”, coordonată de Mihai-Răzvan Ungureanu. Citeşte tot articolul

Tibet, o istorie a tărîmului misterios, semnată de Sam van Schaik

„Sam van Schaik scrie ca un povestitor, ţinîndu-şi cititorul cu sufletul la gură.” (Michael Sheehy) Cel mai nou titlu al colecţiei „Historia” a Editurii Polirom, O istorie a Tibetului de Sam van Schaik, traducere de Ovidiu-Gheorghe Ruţa, oferă o prezentare cuprinzătoare şi o mai bună înţelegere a importanţei acestui colţ de lume care nu încetează să fascineze. Citeşte tot articolul

Nou în Biblioteca Polirom: Stefan Zweig, „Frica. Scrisoare de la o necunoscută”

Opera lui Stefan Zweig, unul dintre marii scriitorii ai lumii, a inspirat filme de succes, precum The Grand Budapest Hotel (2014, regia Wes Anderson), cîştigător a patru Premii Oscar şi cinci Premii Bafta. Protagonista povestirii Frica, Irene, frumoasa soţie a unui avocat prosper, găseşte viaţa plictisitoare, simte că nu-i mai aduce nimic bun, iar asta o împinge să-şi caute ocupaţii noi. Într-o zi cunoaşte un tînăr pianist cu care intră într-o relaţie ferită de indiscreţiile lumii şi îndepărtată de căldura cuminte a familiei. Legătura clandestină o ajută să se regăsească într-o altă fiinţă, îi dă speranţe noi, o face să se simtă mai vie ca niciodată… Pînă într-o zi cînd, ieşind de la iubitul ei, întîlneşte o femeie ciudată. Din acel moment neaşteptat, mica aventură salvatoare, toate planurile ascunse se topesc, iar teama se insinuează în liniştea fiecărei zile. Citeşte tot articolul

„Insulele lui Thomas Hudson”, de Ernest Hemingway, romanul din care s-a desprins „Bătrînul și marea”

Insulele lui Thomas Hudson este marele roman (postum) al mării, din care s-a desprins, cîștigîndu-și independența și nemurirea, dar lăsînd teribile ecouri în corpul romanului, povestirea Bătrînul și marea. Thomas Hudson însuși este un personaj de sub contururile căruia transpare Hemingway, un nou alter ego – ca mulți alții din proza lui, însă diferit de ceilalți. Pentru că pictorul destoinic care ajunge vînător de naziști prin insulele coraliere de la marginea paradisului său pierdut are cea mai grea misiune dintre toate alter egourile lui Hemingway: să afle despre iubire și înțelegere după ce din viața lui a dispărut tot ce iubea – fără ca el să fi înțeles cum. Cititorii prozei antume a lui Hemingway vor avea parte de bucuria unei lecturi familiare prin forța și culoarea frazei și în același timp de surpriza de-a regăsi perfect coagulate cioburi de realitate istorică, frînturi din viața personală a scriitorului și un întreg curent subteran de personaje anterioare pe care se sprijină substanța acestui roman, cu nimic diferit de Gulfstreamul din care crește carnea insulelor lui Thomas Hudson. Citeşte tot articolul