Tag: scriitoare

Cărțile Ilenei Vulpescu domină topul de vânzări al Companiei de Librării București din prima parte a anului 2017

• Ileana Vulpescu este una dintre cele mai îndrăgite prozatoare contemporane, autoarea bestsellerului „Arta conversației”, un roman vândut în tiraje impresionante atât înainte de 1989, cât și după Revoluție. • Compania de Librării București (CLB) este cea mai importantă rețea de librării fondată înainte de 1989: în prezent, numără 45 de librării, răspândite unitar în toate cele 6 sectoare ale capitalei. Citeşte tot articolul


Remix cu Scriitoare – Alina Pavelescu și Julia Kalman

Librăria Humanitas Kretzulescu vă invită marți, 25 aprilie, de la ora 18.00 la un Remix cu Scriitoare, pentru a face cunoștință cu Alina Pavelescu și Julia Kalman și cărțile lor: „Moștenirea babei Stoltz” de la Editura Herg Benet și ”Antimemoriile unei muze” de la Editura Pandora M (Editura Trei). Evenimentul va fi moderat de Erika Ciuică, fondatoarea Clubului Scriitoarelor (Clubul Scriitoarelor), împreună cu Mircea Dan Duță, poet, filmolog, performer, traducător.


„In onore di Marta Petreu”. Sesiune de comunicări la Universitatea din Napoli

În zilele de 4 și 5 aprilie 2017, Departamentul de Studii literare, lingvistice și comparate din cadrul Universității de Studii din Napoli (Università Degli Studi di Napoli „L'Orientale”), în colaborare cu Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, organizează o sesiune de comunicări despre opera Martei Petreu, laureată a numeroase pre­mii naţionale și ale cărei volume (poezie, romanul Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului, stu­dii asupra culturii româneşti) au fost traduse şi publi­cate în țări precum Franţa, S.U.A., Italia, Ungaria, Serbia sau Elveţia. În Italia, Martei Petreu i-au apărut volumele Cioran sau un trecut deocheat (2015) și De la Junimea la Noica. Studii de cultură românească (2016), amîndouă la Editura Orthotes, precum și volumul de poeme Apocalipsa după Marta (2016, Editura Joker). Citeşte tot articolul


Bibliotecă de scriitor – Adina Popescu: „Mi-e dor de biblioteca părinților și de sentimentul de siguranță pe care mi-l transmitea”

Prima mea întâlnire cu scriitoarea Adina Popescu a fost în paginile cărții sale semi-autobiografice, Povestiri de pe Calea Moșilor, unde m-a încântat prin stilul ei natural și plin de umor. Despre Adina mai știam că este jurnalistă la Dilema Veche, iar la întâlnirea noastră pentru rubrica Bibliotecă de scriitor am aflat că a regizat și două filme documentare - Copiii Uraniului și Anul dragonului - și că este coordonatoarea revistei Ordinul Povestitorilor, unde copiii creativi pot publica texte și cronici de carte. Citeşte tot articolul


Poveștile scrise de femei au raft cu reduceri la Cărturești în martie

Îmi place la nebunie primăvara, o aștept în fiecare an cu nerăbdare. Mă bucură și binedispune în special începutul ei, cu martie plin de flori și mărțișoare dăruite fâstâcit, cu orașul care se scaldă în lumini noi și oamenii care zâmbesc mai mult, măcar preț de o zi-două. Și îmi este drag faptul că, cel puțin o lună pe an, femeile sunt în centrul atenției, personal și profesional (așa cum ar merita, între noi fie vorba, să fie tot timpul). Luna aceasta suntem înconjurați de evenimente dedicate lor, de campanii stârnite de ele, de idei de daruri pentru ele. Să nu uităm, însă, să ne strângem și în jurul cărților scrise de femei, volume care făcut lumea un loc mai bun, au schimbat atitudini, percepții, raportări, voci puternice, scriituri captivante, povești fabuloase. Citeşte tot articolul


Bibliotecă de scriitor – Alexandra Rusu: „Pentru mine, cititul n-a fost niciodată o pasiune”

Pe Alexandra Rusu am cunoscut-o mai întâi în rolul de co-fondator al site-ului Booktopia.ro, iar recent și în cel de scriitoare, după ce a debutat cu romanul Cartea năsoaselor, o poveste neobișnuită care se adresează atât copiilor, cât și adulților. Odată cu întâlnirea noastră pentru rubrica „Bibliotecă de scriitor”, am cunoscut-o pe Alexandra Rusu și în postura de cititoare, designer și cartograf al teritoriilor mereu în schimbare din biblioteca personală. Citeşte tot articolul


Lavinia Braniște

5 motive pentru care trebuie să o citiţi pe Lavinia Branişte

V-aţi întrebat vreodată care e cartea pe care aţi recomanda-o oricând oricui spune că nu prea citeşte literatură română contemporană? Sigur că, mai întâi de toate, v-aţi gândi dacă prietenia dintre voi ar mai putea să funcţioneze, dar să presupunem că sunteţi o fire mai iertătoare. Şi nu veţi recomanda de la bun început un roman de câteva sute bune de pagini, ci proză scurtă. Eu m-am gândit. Şi aş recomanda-o oricând oricui pe Lavinia Branişte cu cele două volume ale sale de proză scurtă. Citeşte tot articolul

Lectii-de-magie-Elizabeth-Gilbert

„Lecţii de magie” cu Elizabeth Gilbert. Cele câteva revelaţii din cartea ei care îţi schimbă modul de a munci

Pe lângă mai toate ideile din cartea Lecţii de magie a lui Elizabeth Gilbert, şi acesta e cât se poate de sigur: creaţia e un dat. Îmi spun şi eu asta în timp ce mă încăpăţânez să aştept inspiraţia în faţa laptopului, aşezată cuminte la masa de lucru. Doar ştie că la ora asta e timpul să ne punem pe treabă. Îmi place să cred că ascultă de mine. Mă încăpăţânez şi rod creionul în dinţi. Iar inspiraţia nu vine. Într-un astfel de moment mă ridic, de obicei, de la masă, şi mai revin peste câteva ore sau a doua zi. Citeşte tot articolul

Bibliotecă de scriitor – Simona Antonescu: „Sunt foarte posesivă cu cărțile mele”

Pe Simona Antonescu am cunoscut-o prima oară în paginile romanului Darul lui Serafim, a doua carte pe care a publicat-o autoarea. M-au fermecat istoriile și personajele sale, extrase cu migală din trecut, pe care le reînvie în fața cititorilor contemporani, odată cu atmosfera unor vremuri apuse. Mi-am dorit să cunosc și omul din spatele poveștilor, astfel că m-am bucurat foarte mult când Simona mi-a acceptat invitația de a participa la rubrica Bibliotecă de scriitor. Citeşte tot articolul

Teatrul lumii este închis – „Hibernalia”, de Veronica D. Niculescu

Multe pagini de literatură română s-au scris în ultimii ani despre singurătate. De regulă, scrâșnit-revoltat sau tânguitor-întunecat. Veronica D. Niculescu scrie, însă, altfel despre singurătate. Sau, mai bine zis, scrie despre singurătatea unui altfel de om. Despre o singurătate plină de lumină și de împăcare în toată tristețea și durerea ei. În 2014, a publicat o primă cărticică numită Simfonia animalieră. În 2016, aceasta a fost continuată prin volumul Hibernalia. Astfel, nu doar una, ci două cărți mici-mici și pătrate (ca un CD, sugerată fiind și astfel muzicalitatea lor) putem lua acum în propriul mușuroi, pentru a le citi la lumina lăuntrică, așa cum își propunea autoarea acum câțiva ani. Citeşte tot articolul

Bibliotecă de scriitor – Irina Georgescu Groza: „Important e să citim, nu neapărat să acumulăm cărți”

Am auzit prima oară de Irina Georgescu Groza atunci când a avut loc lansarea volumului ei de proză scurtă, Dincolo de ferestre, apărut recent la Editura Casa de Pariuri Literare. Irina a acceptat imediat invitația de a lua parte la rubrica Bibliotecă de scriitor, și, astfel, am ajuns într-un apartament nou, amenajat cu mult bun gust, unde cele trei biblioteci, fiecare cu personalitatea sa, aveau rafturile pline cu cărți și obiecte înțesate de povești. Este o bibliotecă relativ tânără, căci Irina a lăsat în urmă cărțile citite în liceu și în studenție, însă este una de care tânăra scriitoare este foarte mândră. Citeşte tot articolul

Începuturile literaturii scrise de femei în România – misoginism și atitudini macho sau clișeele bărbaților

Secole de-a rândul, femeile au purtat adevărate lupte pentru a obţine un alt statut social care să depăşească rolurile discriminatorii şi portretele stereotipe de care aveau parte în cadrul societăţii, a cărei „elită” era eminamente masculină. La răscrucea secolelor XIX şi XX se întâmplă şi acest miracol. La Belle Époque a exaltat mitul femeii şi o serie de scriitoare au încercat să realizeze o răsturnare a ideilor referitoare la sexul feminin, la drepturile, obligaţiile şi mai ales la independenţa femeilor. Sunt înfrânte acum o serie de vechi rezistenţe precum ignorarea, respingerea, scepticismul, ironia sau neîncrederea, fără ca prejudecăţile să fie pe deplin spulberate, în special în ceea ce priveşte statutul de femei-creatoare. Citeşte tot articolul