Tag: Simfonia animaliera

Teatrul lumii este închis – „Hibernalia”, de Veronica D. Niculescu

Multe pagini de literatură română s-au scris în ultimii ani despre singurătate. De regulă, scrâșnit-revoltat sau tânguitor-întunecat. Veronica D. Niculescu scrie, însă, altfel despre singurătate. Sau, mai bine zis, scrie despre singurătatea unui altfel de om. Despre o singurătate plină de lumină și de împăcare în toată tristețea și durerea ei. În 2014, a publicat o primă cărticică numită Simfonia animalieră. În 2016, aceasta a fost continuată prin volumul Hibernalia. Astfel, nu doar una, ci două cărți mici-mici și pătrate (ca un CD, sugerată fiind și astfel muzicalitatea lor) putem lua acum în propriul mușuroi, pentru a le citi la lumina lăuntrică, așa cum își propunea autoarea acum câțiva ani. Citeşte tot articolul

Hibernalia - Veronica D. Niculescu

O explorare a sinelui însingurat în „Hibernalia”, de Veronica D. Niculescu

Dacă ţi-ai dori vreodată să te retragi din faţa lumii, nu ai putea să porneşti oricum, nu ai putea să o iei pur şi simplu la fugă. Paşii, direcţia, gândurile care ţi-ar însoţi plecarea, toate ar trebui acordate şi supuse ritmului potrivit. Odată ajuns în refugiu, la adăpost, ai descoperi că întreaga pregătire pentru încetinirea vitezei atât de asurzitoare şi-a avut rostul. Citeşte tot articolul

Un microroman delicat: „Simfonia animalieră”, de Veronica D. Niculescu

În iunie 2014, când gradele își făceau de cap, apărea o cărticică mică, mică (mai mică decât o palmă), pătrată, cu coperte de un verde crud și cu ilustrații nemaipomenite. Uitându-te la ea, ai fi crezut că e o ghidușie, o carte pentru copii, o jucărie. Dar,  deschizând-o și citind-o, ce să vezi? Nu e. Ba dimpotrivă, e o carte pentru oameni mari, cei pe care îi incită lecturile dense, intense, delicate, pe mai multe voci, cei cărora le priește să fie proprii dirijori ai unei simfonii atipice, cărora nu le displace să-și schimbe lentilele de interpretare din când în când și să descopere, cu lupa, cârlige peste cârlige lăsate în text pentru plăcerea lor. Citeşte tot articolul

Anca Smarandache

Ilustrații magice de Anca Smărăndache

A făcut prima ilustrație pe când era la liceu, pentru o cărticică cu cântece pentru copii (versuri și partituri). Anca Smărăndache nu a primit nici un bănuț dar satisfacția pe care a avut-o lucrând la ea a fost imensă. De atunci, au intrat rând pe rând în colecția ei de cărți illustrate, volume clasice precum “Aventurile lui Huckleberry Finn” de Mark Twain, “Poveste de Crăciun” de Charles Dickens, cărti educative pentru copii gen “Cu Pinocchio în vacanţă” (toate la editura Arthur), basme precum cele semnate de Petre Crăciun (editura Zorio) dar și cărți de proză contemporană precum “Simfonia animalieră” (Veronica Niculescu, editura Casa de Pariuri Literare), "Bibliotecara” (Gudule, editura Paralela 45). Citeşte tot articolul