Marți, 22 mai, la ora 19.00, în librăria Humanitas de la Cișmigiu, lumea artei își dezvăluie unul dintre secretele bine păstrate până acum. Horia-Roman Patapievici și Erwin Kessler vorbesc despre cartea-album Zile, publicată recent la Editura Humanitas, care conține opera de sertar a artistului Florin Mitroi, descoperită de istoricul de artă Erwin Kessler și însoțită de o analiză în detaliu. Prefața completă, extinsă este preambulul gândit de Erwin Kessler pentru o selecție de desene organizate cronologic, venite din tumultul vieții interioare a unui artist decis să comită, la 35 de ani, o sinucidere simbolică, o ieșire din viața artistică în care părea integrat până în acel moment, sfârșitul anului 1974. Acest sertar-mapă conține, cu o discreție care maschează realitatea și violența lor, opera și obsesiile lui Florin Mitroi, până la moartea biologică, în 2002.
Cautare dupa "artist"
Camelia Bucur: „Latura artistică există tot timpul” (interviu)
Camelia Bucur a publicat „Ghid de supraviețuire în call center” (volumele 1 și 2), Editura Tracus Arte, cu ilustrații realizate de Cristina Antal. „Ghid de supraviețuire în call center e despre nervi. Nervi random. Te enervează colegii, te enervează șefii, te enervează șefii șefilor, pauzele sunt prea scurte și fiecare oră e un exercițiu de răbdare. După șapte ani în call center, am învățat că primești mai mult dacă știi unde și când să pupi, că slugărnicia pentru șef poate aduce promovarea, că prieteniile se leagă în funcție de încadrarea profesională, că atașamentul față de un anumit coleg se lasă automat cu surle, trâmbițe, furci și topoare. Și am mai învățat că puterea șefului se destramă când stă, umil și prăfuit, împreună cu subalternii, la coadă la șomaj”, a scris Cristina Antal despre carte.
Dezbatere: Ce au în comun artiștii și programatorii?
Asociația CONECT vă invită luni, 30 octombrie la o dezbatere. Ne propunem să discutăm deschis despre nevoia de organizare și reprezentare a lucrătorilor culturali din România care nu se pot sindicaliza „grație” legii dialogului social, pentru că nu sunt încadrați cu contract individual de muncă. Citeşte tot articolul
Victor Ioan Frunză la Întâlnirile Yorick: Artistul în România de azi
Sâmbătă, 30 septembrie, de la ora 19.00, vă invităm la un eveniment marca Yorick, la librăria Humanitas de la Cișmigiu: o întâlnire deschisă cu directorul de scenă Victor Ioan Frunză cu tema „Artistul în România de azi”. Citeşte tot articolul
Artiștii și cărțile: Peca Ștefan – „«Ulise» are un rol enorm în cum scriu teatru”
De Peca Ștefan ați auzit deja. A scris unele dintre cele mai tari piese de teatru românești ale anilor 2000 (New York Fuckin' City, The Sunshine Play, The Complete Truth about the Life and Death of Kurt Cobain, România 21, Sfântul din Sfântul Gheorghe etc.), majoritatea punând sub lupă problemele acute ale realității. Pentru că le vrea experinețe de neuitat pentru public, Peca își documentează la sânge piesele (interviuri, diferite metode de cercetare etc.), imaginând apoi unghiuri inedite de abordare. Îi place să colaboreze cu teatre independente, își gândește proiectele în funcție de spectator, pe care se străduiește să-l pună mereu într-o relație vie cu actorul. Vede experiența teatrului ca pe o cutie magică, care oferă spectatorilor „indicii urgente și întrebări cu privire la starea lor”. Citeşte tot articolul
Artiștii și cărțile: Anca Maria Ciofîrlă – „Cărțile schimbă direcții”
O zi de vară frumoasă, cu valuri de căldură și adieri ușoare de vânt. Sub cireșul mare din grădină, prin care se tot agită ciorile, citesc dintr-o carte cu coperte tari (ceva de Alexandre Dumas, cred) și, în timp ce, cu o mână, dau paginile, cu cealaltă golesc un borcan de dulceață de vișine. Imaginea asta cu mine într-o vacanță de vară, este una dintre cele mai vii amintiri din copilărie. Cred că acum, rememorând acel fragment de zi, înțeleg la ce se referea Marcel Proust atunci cân spunea că „Nu există probabil nici o zi din copilăria noastră pe care să o fi trăit atât de intens ca cele pe care le-am petrecut citind cartea preferată”. Citeşte tot articolul
Tracey Emin vs. William Blake sau ce au în comun doi artiști din epoci diferite
Nu mi-aș fi imaginat vreodată o alăturare atât de bizară ca cea propusă de muzeul de artă Tate din Liverpool, în expoziția Tracey Emin and William Blake in Focus, în care instalații și desene create de artista britanică contemporană Tracey Emin stau alături de lucrări ale poetului și artistului romantic William Blake. Citeşte tot articolul
David Hockney, un artist pop îndrăgostit de cărți
Că artiștii sunt influențați de literatură nu e nici o noutate, cu atât mai mult în epoca noastră, în care, după părerea unor autori precum Tom Wolfe, „picturile și alte lucrări există doar ca să ilustreze textul” (în The Painting Word).
N-o fi chiar așa, însă excepție de la regula mai sus amintită nu face nici David Hockney, un artist pop britanic ce făcea vâlvă încă de prin anii '60 și care în 2011 a fost declarat, în urma unui sondaj, cel mai influent artist britanic din toate timpurile. Citeşte tot articolul
Scriitori și artiști români prezintă în Iowa proiectul „Manifest(are) con(tra) DADA”
Definiţia artistului în proza scurtă a lui Beckett. Cu ce se confruntă un scriitor?
Proiectul „Tescani. Fără limite” inaugurează „ArtistNe(s)t rezidențe 2016”
Descoperă-ţi creativitatea cu Will Gompertz: „Gîndeşte ca un artist!”
Lansare de carte – Tânărul artist de teatru. Istorii româneşti recente
Cărți de artist la târgul de la Leeds, de 8 martie
Ei, la un târg de cărți de artist mi-ar plăcea și mie să merg, cu atât mai mult cu cât la noi nu există așa ceva - ar fi Gala "Bun de Tipar", care premiază cele mai reușite cărți tipărite în anul precedent, inclusiv cele mai interesante concepte grafice, dar un eveniment dedicat 100% cărților de artist nu avem -. Citeşte tot articolul