Un nou studiu, de data aceasta european, demonstrează că cititul pe un suport de hârtie este mult mai benefic pentru cititor decât cel pe suport electronic. Și se vorbește, în primul rând, despre lecturile literare. N-aș vrea să exclam „V-am spus eu!”, fericită că modul meu preferat de lectură câștigă teren, mai ales că studiul în cauză, despre care vă voi povesti, pe scurt, în cele ce urmează, a fost realizat pe un eșantion restrâns: doar cincizeci de cititori. Relevant sau nu, rămâne la latitudinea voastră. 

The Guardian a publicat, săptămâna trecută, detalii cu privire la studiul amintit, iar The New York Times făcea aproximativ același lucru, discutând problema tipurilor de lectură, în urmă cu două săptămâni. Cele două articole vor fi surse principale pentru materialul de față. Vă recomand să le citiți și voi, în original, în detaliu (aici și aici).

Așadar, haideți să vedem, succint, de ce cărțile tipărite sunt mai bune decât cele electronice.

În iulie, la o conferință din Italia, Anne Mangen – cea care conduce grupul de cercetători de la Universitatea Stavanger din Norvegia – și Jean-Luc Velay – de la Universitatea Aix-Marseille din Franța – au prezentat concluziile studiului întreprins de ei și colegii lor: cititorii care au folosit ca suport de lectură Kindle au avut rezultate mai slabe în ceea ce privește momentele în care s-au întâmplat anumite evenimente în poveste și ordinea acestora (timp și provizorat). La polul opus, cititorii care și-au îndeplinit sarcina de lectură pe hârtie nu au avut probleme atât de mari în legătură cu reconstituirea intrigii prozei date.

De ce? „When you read on paper you can sense with your fingers a pile of pages on the left growing, and shrinking on the right. You have the tactile sense of progress, in addition to the visual … [The differences for Kindle readers] might have something to do with the fact that the fixity of a text on paper, and this very gradual unfolding of paper as you progress through a story, is some kind of sensory offload, supporting the visual sense of progress when you’re reading. Perhaps this somehow aids the reader, providing more fixity and solidity to the reader’s sense of unfolding and progress of the text, and hence the story”, încearcă Mangen să explice. Până una alta, supoziția ei pare de bun simț, însă niciodată nu m-am gândit că simțul tactil joacă un rol atât de important în citirea unei cărți.

În rest, prestația cititorilor a fost, în mare parte, asemănătoare, spre deosebire de un studiu de anul trecut, cu cititori pe iPad: cititorii Kindle și cei ai volumelor tipărite au dat cam același randament în ceea ce privește empatia, decorul, personajele, locurile acțiunii.

Studiu cititori kindle versus pe hartieSursa

Precum puteți observa și mai sus, studiul a fost realizat pe 50 de cititori cărora li s-a dat o proză scurtă (28 de pagini) de Elizabeth George de citit; jumătate au citit-o pe Kindle, iar jumătate de pe o carte tipărită. Apoi acestora li s-au dat câteva teste, iar punctajele obținute au ajutat la crearea tabelului de mai sus. Important de menționat este că doar doi dintre participanți citeau, în mod obișnuit, de pe Kindle. O cercetare viitoare va folosi, spune Mangen, mai mulți cititori „experimentați” pe Kindle – este posibil ca, astfel, să se schimbe datele problemei (de exemplu, sunt convinsă că puberii care citesc pe tot felul de device-uri de când au învățat primele litere vor avea rezultate mult mai bune la un astfel de test).

Studiul de față este sprijinit și de altul anterior, de anul trecut, din Norvegia – 72 de liceeni au citit texte tipărite sau în format PDF. Primii au înțeles mult mai bine textele respective.

„We need to provide research and evidence-based knowledge to publishers on what kind of devices (iPad, Kindle, print) should be used for what kind of content; what kinds of texts are likely to be less hampered by being read digitally, and which might require the support of paper. I’m thinking it might make a difference if a novel is a page-turner or light read, when you don’t necessarily have to pay attention to every word, compared to a 500-page, more complex literary novel, something like Ulysses, which is challenging reading that really requires sustained focus. That will be very interesting to explore” conchide cercetătoarea din Norvegia.

Pe final, trebuie să vă spun că nu mă surprinde deloc studiul acesta – nu de alta, dar mie îmi este mult mai greu să mă concentrez când citesc e-book-uri decât când citesc cărți tipărite -, dar e bine să ai o confirmare că nu ești singurul „ciudat” :). De altfel, evit pe cât posibil să am lecturi mari, complicate, online, pe computer, tablete sau e-readere. Așa că mi s-ar părea foarte interesant ca, în viitorul apropiat, să se facă o distincție în funcție de conținut: dacă acesta este unul lejer sau foarte scurt, să fie în format electronic; dacă nu, să fie tipărit. Voi ce părere aveți?

 

Sursă imagine principală

7 comentarii
  1. Cristina

    Nu mi se pare elcovent studiul efectuat. In definitiv, cei care au participat la acest studiu sunt oameni care au invatat sa scrie si sa citeasca pe …hartie, nu pe computer. Pentru a fi corecti, studiul ar putea fi refacut ulterior, peste cateva generatii care au crescut cu ochii in ecran, nu pe hartie. S-ar putea ca atunci rezultatele sa fie cu totul diferite.
    Eu raman insa la cititul cartii tiparite. E o legatura aparte cu cartea, cu prezenta autorului, pe care o simti cu fiecare pagina pe care o dai mai departe.

    Reply
  2. Ion Bargan

    Interesant studiu, însă rezultatele necesită a fi confirmate de studii cu un eșantion mai mare și pe cărți diferite ca tematică și mai mari ca dimensiuni. Este posibil ca în cazul cărților de dezvoltare personală, psihologie sau biografii rezultate ar putea fi diferite.

    Încă o informație care ar trebui verificată printr-un studiu ar fi dacă e adevărată afirmația potrivit căreia cititorii de cărți electronice ajung să citească mai mult timp. O explicație care se vehiculează ar fi setarea aceluiași font și dimensiuni similare a caracterelor la fiecare carte, precum și lipsa vizibilă a informației despre paginile rămase necitite.

    Reply
  3. Gaby

    Eu prefer pe kindle si niciun studiu nu ma va convinge sa ma intorc la hartie…
    Nu am nevoie de lumina! Am cartile cu mine in permanenta! etc…
    In plus, in fiecare vacanta citesc cate 8-9 carti pe care n-as putea sa le car cu mine…

    Reply
  4. viorica

    pentru generatia invatata sa citeasca pe…hirtie cartea e senzuala. cred, insa, ca senzualitatea poate fi re/facuta si pe…sticla/monitor…(daca ai ochii buni)

    Reply
  5. Swat

    Oricare ar fi rezultatele testului, nu ne putem permite sa tiparim carti pe suport hartie si peste 50-100 de ani. Ar fi util sa ne adaptam la cititul de pe suport electronic…pentru binele nostru.

    Reply
  6. roberts

    eu citesc si in format electronic, si in format tiparit. nu am vreo preferinta si recunosc ca s-au redus costurile de cand citesc de pe cititor. plus ca si biblioteca mea e mai aerisita….

    Reply
  7. Emilia

    Eu citesc mult (și de mult timp) și, din cauza costurilor, cam de 5-6 ani citesc foarte mult in format electronic. Totuși pot să spun că anumite texte (poezie, romane, etc.) îmi par mai apropiate, mai prietenoase și le citesc (parcă) cu mai multă empatie când sunt tipărite. Îmi fac plăcere coperta, hârtia și corpul de literă atunci când sunt de bună calitate, îmi place să las între pagini un semn de carte și uneori răsfoiesct ce-a mai rămas de citit ca într-o mângâiere. Se pare că tactilitatea are rolul ei. Așa că am reluat cumpărarea cărților tipărite.

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *