Am citit câte ceva despre copii minune, care de la vârste fragede puteau printr-un geniu supraomenesc să schimbe lumea. Un chirurg de 7 ani, un câştigător de premiu Nobel pentru pace la 12, pictori cărora încă nu le-au dat toţi dinţii, Mozart, Beethoven, Enescu – sunt mulţi prodigy de gen în faţa cărora cei mai catolici-decat-Papa dintre noi îşi fac cruce.

Acesta fiind contextul de-a lungul multor ani, azi ne-am propus să căutăm şi o mână de scriitori care au debutat sau au făcut furori în branşă la vârste la care alţii poate încă silabiseau cu degetul pe carte.

Lope de Vega este unul dintre cei mai cunoscuţi poeţi şi dramaturgi spanioli, un scriitor al epocii barocului, care a semnat 3.000 de sonete, 1.800 piese de teatru, 4 nuvele, 3 romane şi 9 poeme de referinţă. Miguel de Cervantes îl numea un “monstru al naturii”, tocmai datorită volumului consistent de texte pe care Lope de Vega le-a lăsat în urmă. Ce mulţi nu ştiu este că a fost un scriitor precoce. La 5 ani ştia să citească în latină şi spaniolă, la 10 ani putea să traducă versuri din latină, iar la 12 ani scria prima sa piesă de teatru, El Verdadero Amante (“Amantul adevărat”).

Arthur Rimbaud, acest soi de descendent din Baudelaire, a devenit un poet cunoscut în Franţa sfârşitului de secol XIX, până să împlinească vârsta de 20 de ani, când a renunţat la scris. Primul poem, “Les Étrennes des orphelins”, i-a apărut în publicaţia Revue pour tous când avea 15 ani. La aceeaşi vârstă a scris “Ophélie”, care, cu timpul, a fost supranumit unul din cele mai bune 3 sau 4 poeme ale sale, iar la 17 a semnat poemul esoteric Le Bateau ivre.

H. P. Lovecraft, al cărui nume, în ultimul secol, a căpătat o rezonanță aparte în literatura horror, a fost încă din fragedă pruncie o minte sclipitoare. La 3 ani, Lovecraft recita poezii, iar la 6 ani deja compunea versuri. Având o sănătate care nu i-a permis o viață socială activa, s-a dedicat studiului încă din copilărie, până la adolescență devenind interesat în astronomie și fizică.

Pentru un britanic catolic în a doua jumătate a secolului XVII, căruia prin lege îi era interzisă educaţia în şcoli superioare, ieşirea la rampă la 20 de ani poate echivala cu debutul unui prodigy. Dacă mai pui că Alexander Pope nu atingea în înălţime nici 1,4m, l-ai fi putut uşor confunda cu un copil. Poemele lui pastorale apăreau publicate în 1709, când poetul împlinea 21 de ani, şi l-au făcut celebru într-un timp record.

Nicolae Labiș este singurul scriitor român listat de wikipedia în engleză la categoria child writers şi asta cel mai probabil pentru că nu a apucat să trăiască decât 21 de ani. Şi-a câştigat faima mai mult datorită faptului că a îmbrăţişat ideile regimului comunist. Cu toate acestea, însă, spre sfârşitul vieţii a fost urmărit de Securitate, datorită infuenței pe care o căpătase în scurta cariera publicistică. La 19 ani, Labiș a publicat Moartea căprioarei, iar primul volum i-a apărut cu puţin înainte de accidentul din decembrie 1956, ce a condus la moartea sa. Pe patul de spital, şi-a şoptit ultimul poem prietenului său, Aurel Covaci.

“Pasărea cu clonț de rubin
S-a răzbunat, iat-o, s-a răzbunat.
Nu mai pot s-o mângâi.
M-a strivit,
Pasărea cu clonț de rubin,
Iar mâine
Puii păsării cu clonț de rubin,
Ciugulind prin țărână,
Vor găsi poate
Urmele poetului Nicolae Labiș
Care va rămâne o amintire frumoasă…”

Dar deşi Labiș a fost singurul poet român regăsit în lista ante-menționată, tot acolo am întâlnit şi numele Flaviei Bujor, o romancieră franțuzoaică, dar, pare-se, de origine română. Tânăra în cauză are 23 de ani, însă la 14 ani a devenit un nume celebru în Franţa, când a publicat Profeția pietrelor, carte pentu copii ce a fost tradusă, până în prezent, în 31 de limbi. (culmea, wikipedia romană nu o listează pe autoare)

Una din cele mai interesante scriitoare prodigy pe care le-am descoperit în ultima vreme este scoţianca Marjorie Fleming. Marjorie s-a născut în 1803 şi a murit de meningită până să împlinească 8 ani. Zvonurile circulă că a fost o rudă îndepărtată a lui Walter Scott, care ar fi considerat-o pe fetiţă scriitoarea sa preferată. Marjorie Fleming a devenit un nume în literatură abia după moartea sa, când i-a fost publicat jurnalul pe care l-a ţinut în ultimele sale 18 luni de viaţă. Cartea a făcut furori în epoca victoriană, chit că a fost trunchiat, pe motiv că ar fi conținut pasaje indecente, cu atât mai mult cu cât au fost scrise de un copil.

O altă fetiţă celebră care şi-a câştigat postum numele în literatură, este Anne Frank. Victimă a Holocaustului, Frank a murit la 15 ani. Jurnalul ei, care tratează ultimii săi 2 ani de viaţă, perioadă în care Olanda era ocupată de nazişti, a devenit o carte de referinţă în literatura modernă universală. Cartea (pe care am discutat-o și noi aici) a văzut tiparul în 1947 şi a fost ecranizată în 1959, filmul câştigând 3 Oscaruri.

Un geniu greu înţeles a fost şi scriitoarea americană Lucretia Maria Davidson, contemporană cu Marjorie Fleming, care s-a îmbolnăvit de tuberculoză şi a murit până să împlinească 16 ani. Când avea aproximativ 5 ani, mama ei i-a găsit ascunsă o serie de caiete care conţineau imagini schiţate artistic, fiecare având descrieri în versuri, imprimate cu litere romane. Copilul Lucretia a fost atât de şocată de faptul că i-au fost descoperite caietele, încât le-a ars pe toate. La 7 ani a învăţat să scrie, iar la 12 citea foarte multă istorie şi piese de teatru. La 9 ani a scris “Epitaph on a Robin”, cel mai timpuriu poem al său rămas în istoria literară americană. Edgar Allan Poe a fost unul din criticii care i-au lăudat scriitura.

Un prodigy poate fi considerat şi Nicolae Iorga – despre care se spune că avea o memorie de elefant – mai mult datorită activităţii sale academice. La 18 ani, Iorga absolvea magna cum laudae facultatea, după un singur an universitar, iar la 23 îşi obţinea doctoratul. 8 ani mai târziu devenea membru al Academiei Romane.

Desigur, lista poate continua cu multe alte nume, fie ele mai mult sau mai puţin cunoscute de publicul larg. Mai sunt scriitorii care până să fie descoperiţi ca fiind nişte mici genii, au fost consideraţi retardaţi (aici am auzit că ar fi vorba de Truman Capote). Orice recomandare din partea voastră, este binevenită în completarea listei noastre.

2 comentarii
  1. AvatarNora

    Pacat ca articolul cu subiect l iterar e scris intr-un stil agramat. Autorul stalceste limba romana folosing, gresit cuvinte englezesti. De exemplu “sunt mullt prodigy”. In engleza s-ar folosi forma plurala “prodigies” dar autorul se pare ca nu cunoaste bine nici una din limbi.

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *