Dylan Thomas este poetul celebru nu numai datorită poemelor sale (când spui Dylan Thomas, spui, fără să vrei, și do not go gentle into that good night sau And death shall have no dominion), cât și datorită vieții tumultoase – prezență de spirit, alcool în râuri, o moarte tragică, la numai 39 de ani – și a faptului că a fost sursă de inspirație pentru artiști precum Bob Dylan, John Lennon sau Terry Jones.

Cel mai recent l-am redescoperit pe Dylan Thomas în prozele sale traduse anul trecut de Mihaela Ghiță la Editura Polirom, chiar la 100 de ani de la nașterea lui, reunite în volumul Portretul artistului ca tînăr cîine (o cronică a cărții, semnată de Alina, aici) și, cum mi-au plăcut la nebunie, m-am reîntors și la câteva dintre poemele sale. Uneori însă, vrem mai mult, vrem să-l cunoaștem mai bine pe omul pe care-l citim. Și, cum trăim în era aceasta a informației obținute instant, nu mi-a luat mult până să îmi fie satisfăcută, pentru moment, curiozitatea. Acest lucru s-a întâmplat grație faptului că am descoperit două documentare cu faimosul poet care m-au încântat. Am zis să vă scutesc de căutări și să vi le recomand, împreună cu un bonus special :).

Primul documentar se numește, simplu, Dylan Thomas (cunoscut și ca A Tribute to Dylan Thomas) și a fost regizat de Jack Howells. Cireașa de pe tort este Richard Burton, care apare în numitul film, ba chiar și recită poeme de-ale lui Dylan Thomas. Scurtmetrajul a câștigat și un Oscar în 1963, așa că aveți din ce în ce mai multe motive să-l vedeți. Mai jos, în trei părți.

Cel de-al doilea documentar este produs în 2003 de BBC și este intitulat Dylan Thomas: From Grave to Cradle. Viața și opera lui Dylan Thomas, împreună cu toate miturile care au circulat în ceea ce-l privește, sunt puse sub lupă de către Nigel Williams, el însuși autor, de origine britanică, și jurnalist (cum a fost și poetul galez în adolescență, după ce a renunțat la studii). Eu zic că e de neratat (și să știți că mă abțin să dau vreun spoiler)!

Și am ajuns la bonusul pe care-l menționam mai devreme. Nu l-aș numi chiar documentar, dar poate funcționa și așa. Este vorba despre un interviu din 1977 cu soția lui Dylan Thomas, Caitlin Thomas, cea care a fost internată o perioadă într-un sanatoriu după moartea acestuia din pricina durerii imense a pierderii lui. Un interviu crud, sincer, revelator, fascinant, în stilul cărții ei despre Dylan Thomas.

 

Sursă imagine principală

Eli Bădică

și-a încheiat studiile de licență la Facultatea de Litere, UB, Literatură Universală și Comparată, iar pe cele de masterat la SNSPA, Antropologie. În prezent, este redactor colaborator la „Suplimentul de cultură”, „DLITE”, „Revista Arte și Meserii” etc. Printre altele, managerul proiectului „Carte peste carte” al Asociației Paspartu. Editor, coordonează colecția „n'autor”, de literatură română contemporană de la Editura Nemira.


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *