Cautare dupa "franz kafka"
Joc video ”Franz Kafka”, în curând
Kafka văzut de Piotr Dumala
Franz Kafka a fost un prizonier, un captiv. A scris din disperare. Evreu, era nevoit să supravieţuiască într-o societate de un antisemitism din ce în ce mai evident. În privat, Kafka avea de luptat cu alţi demoni. Viaţa socială, profesională, acaparatoare, nu-i lăsa îndeajuns răgaz pentru a scrie, îşi cerea din plin drepturile. Logodnele eşuate ale lui Kafka reflectă, la rândul lor, acest conflict dintre exigenţele vieţii sociale şi dorinţa de a scrie. Citeşte tot articolul
Despre vinovăţie şi destin în Procesul de Kafka
Grotescul, realitatea deformată până la absurd, inutilitatea oricărei tentative de a pătrunde sensurile unei lumi agresive, tiranice, incoerente – iată numai câteva dintre caracteristicile prozei lui Franz Kafka. Nici Procesul de Kafka, roman neterminat şi publicat postum, în 1925, nu se dezice de acest fond absurd, coşmaresc, care constituie miezul realităţii descrise de Kafka în romanele şi nuvelele sale.
Kafka instant – sau trippin’
De la Dublinul fără ieșire la teatrul absurdului – condiția incapacității de la James Joyce la Eugen Ionesco
În ceea ce privește paradigma spațializării în literatura secolului al XX-lea, în ansamblul ei - implicit literatura modernă și postmodernă -, s-au constatat două fenomene radicale care au influențat evoluția acesteia: fie de încercare a înlăturării acestor spații prin ambiguizarea așa-numitelor „granițe” (fenomen remarcat ceva mai accentuat în postmodernismul de sorginte central-europeană), fie o influență concretă și acută asupra artei, profund influențată de spațiul în care se manifestă. De la pictură la sculptură, cinematografie și, cu precădere, literatură, operele unor scriitori precum Franz Kafka, Charles Baudelaire, Gabriel Garcia Marquez, William Faulkner sau Milan Kundera, doar ca să îi numesc pe câțiva, au „depins” - în mod categoric voit - de o anume localizare geografică. În timp, aceasta a servit nu doar ca spațiu pentru desfășurare în sensul propriu al termenului, ci, mai mult, ca o conjunctură de factură identitară, menită să ilustreze o anume relație existențială care se stabilește între condiția umană și „limitarea” geografică, raport în urma căruia spațialitatea ajunge să devină nu doar un dat al determinării, ci, în majoritatea cazurilor, să acapareze individul pe de-a-ntregul.
Eseu de Raul Săran
Lansare de carte: „Cox sau Mersul timpului“ de Cristoph Ransmayr, o bijuterie literară și o reflecție filozofică asupra timpului pe fundalul Chinei secolului al XVIII-lea
Editura Humanitas Fiction vă aşteaptă miercuri, 26 septembrie, ora 19.00 la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (Bld. Regina Elisabeta nr. 38), la lansarea romanului ”Cox sau Mersul timpului” de Cristoph Ransmayr, cea mai importantă voce a literaturii contemporane de limbă germană, apărut în colecția „Raftul Denisei“, coordonată de Denisa Comănescu, în traducerea Danielei Ștefănescu. Citeşte tot articolul
Lansare de carte: Margaret Atwood – „Pui de cotoroanță”
Editura Humanitas Fiction vă aşteaptă miercuri, 17 ianuarie, ora 19.00 la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (Bld. Regina Elisabeta nr. 38) la lansarea romanului Pui de cotoroanță de Margaret Atwood, al patrulea volum al Proiectului Hogarth Shakespeare, interpretarea în cheie modernă a Furtunii de William Shakespeare. Reluând temele piesei shakesperiene despre răzbunare și o a doua șansă în viață, marea scriitoare Margret Atwood ne poartă într-o călătorie interactivă, dominată de iluzii, plină de surprize și miracole copleșitoare. La eveniment vor vorbi prof.univ.dr. George Volceanov, traducătorul romanului și prof.univ.dr. Angelo Mitchievici, scriitor şi critic literar. Invitatul special al evenimentului, actriţa Oana Pellea va citi un fragment din roman. Denisa Comănescu, director general Humanitas Fiction, va fi moderatorul întâlnirii. Citeşte tot articolul
Cele mai bine vândute cărți la Salonul Internațional de Carte Bookfest 2017
Duminică, 28 mai, s-a încheiat cea de-a XII-a ediție a Salonului Internațional de Carte Bookfest, unde Suedia a fost țara invitată de onoare (și a avut un program consistent, coerent și fain de evenimente). Conform catalogului disponibil pe site-ul Bookfest, anul acesta au fost 75 de expozanți, care au venit cu peste 1 milion de volume la Romexpo, cărți noi, pregătite special pentru târg, sau cărți mai vechi, cu reduceri de până la 80% (în fuga mea prin târg, n-am văzut reduceri atât de mari, dar, cine știe?, poate n-am nimerit eu pe unde trebuia). Mi s-a părut inspirat că s-a păstrat Bookfestul Junior, sper că cei mici s-au bucurat de cărțile și activitățile pregătite pentru ei. Altfel, în toată tevatura specifică târgului (sute de lansări, microfonie, revederi, boxe cu volum ridicat, terase cu mici ocupate în întregime, cozi la autografe și la toalete, dat din coate în standuri aglomerate, cafele peste cafele etc.), adevărata bucurie pe care a adus-o Bookfest 2017 a fost, din punctul meu de vedere, cărțile autorilor români. Ca niciodată, au apărut acum zeci de volume excelente de literatură română contemporană, atât pentru adulți, cât și pentru copii, volume de memorii, publicistică, științifice ș.a.m.d. Așa că da, chiar avem ce citi toată vara. Citeşte tot articolul
Humanitas și Humanitas Fiction la Bookfest 2017
Humanitas și Humanitas Fiction la Bookfest 2017, 24–28 mai - peste 1000 de titluri, 80 de cărți-eveniment, aproape 40 de lansări și întâlniri cu scriitori, traducători, critici literari, actori și jurnaliști celebri. Citeşte tot articolul
Pierre Enckell şi cea mai bună carte de făcut cadou: „Încă o zi infectă sau 365 de motive pentru a nu te ridica din pat”
Gândită ca o carte-cadou, colecţia lui Pierre Enckell de 365 de motive pentru a nu te ridica din pat, câte unul suficient de bun pentru fiecare zi, a avut la bază colecţia intitulată „La joie de vivre. Journal intime perpétuel” [Bucuria de a trăi. Jurnal intim etern] (Éditions Noirs, 1982). Noua ediţie, sub semnătura lui Enckell, completează originalul cu alte câteva citate sau motive, aparţinând a peste douăzeci de noi autori. Citeşte tot articolul
Interviu: Mihai Preda aka Psihotrop despre literatura hip hop
Dacă ar preda Psihotrop la școală, ar fi mai puțini elevi care s-ar uita lung la manualele stufoase și la interpretările sterile din care nu pricep nimic, nu li s-ar mai părea rupte de realitatea lor și poate nu și-ar mai da ochii peste cap de plictiseală. Mihai dă bacul anul ăsta, e din Constanța și, obișnuit fiind cu hip hop-ul și cu improvizația, ia cărțile pentru bac și le pune în ritmuri de rap, cu versuri super deștepte, pe limba generației lui, pe care le reții mult mai ușor decât se întâmplă cu toate comentariile pe care le știm prea bine. L-am întrebat deci pe Mihai mai multe despre viață, literatură și despre nevoia de a pune literatura de școală într-o formă atât de tare. Doar citiți-l și, mai ales, ascultați-l!