Dana Pîrvan

Dana Pîrvan

Din 2006 scrie despre cărți pentru că îi plac provocările ivite pe drumul cu dublu sens dintre viață și literatură. Și pentru că în jurul cărților a găsit mulți oameni pe care altfel n-ar fi avut bucuria de a-i fi întâlnit. Doctor în filologie al Universității din București, a publicat cronici și eseuri în revistele „Observator cultural”, „Cultura”, „România literară”, „Luceafărul”, „Bucureștiul cultural”, „LaPunkt”. În 2013 a debutat la Editura Art cu volumul „Sebastian și lumea lui”.


Mihail Sebastian – cel mai răbdător prieten al lui Camil Petrescu

Sebastian a fost unul dintre foarte puţinii prieteni pe care Camil Petrescu  a reuşit să şi-i ţină aproape, căci mai toți s-au transformat, rând pe rând, în parteneri de polemici. Extrem de numeroşi, de altfel, pentru cel care s-a dovedit un intelectual straniu și un om cu vocaţia nemulţumirii, un incomod abrupt, înfruntând nu numai filozofii cu care s-a tot luat la trântă, ci şi „vecinii de viaţă”, printr-un discurs nu de puţine ori agonal. Poate că doar Arghezi i-ar putea face concurenţă lui Camil Petrescu la statutul de outsider în spaţiul culturii noastre. Ursuz, irascibil, certat cu toată lumea şi izolat de toţi, deoarece orgoliul său exacerbat şi deloc disimulat (amintind de Macedonski) avea darul de a isca imediat antipatii, Camil Petrescu a fost perceput ca o prezenţă incomodă printre confraţii de generaţie. Citeşte tot articolul

Răul ca parte a perfecțiunii și a infinitului – despre Răul primordial în Cabala. Totalitate, perfecțiune, perfectibilitate de Moshe Idel

Desprins din România, Moshe Idel este unul dintre cei mai cunoscuţi cercetători, pe plan mondial, ai iudaismului şi ai Cabalei. Născut într-o familie evreiască la Tîrgu-Neamţ, Moshe Idel a învăţat la şcoala elementară religioasă, iar după închiderea acesteia de către comunişti, tatăl i-a angajat un învăţător particular care să continue să-l înveţe ebraică şi Tora. La 16 ani, în 1963, a emigrat împreună cu familia în Israel, studiind literatura ebraică şi engleză la Universitatea din Haifa. Citeşte tot articolul

Greutatea propriei umbre – despre Umbra lui Ismail Kadare

Fără a semăna una cu cealaltă, cărțile lui Ismail Kadare deapănă povestea unor fiinţe umane aflate sub tăvălugul războaielor şi al ideologiilor politice devastatoare. Dînd viaţă unor vechi legende într-o lume a modernităţii raţionale, scriitorul albanez recompune, deseori cu umor amar, un tablou al fragilităţilor, viselor, planurilor şi iubirilor spulberate pe fondul unui totalitarism mutilant. Citeşte tot articolul

Mihail Sebastian şi M. Blecher – o prietenie nu doar literară

Foarte mulţi dintre contemporanii lui Sebastian au scris despre vocaţia prieteniei care îl însufleţea pe acesta. Antoine Bibescu, Cella Serghi sau Margareta Sterian au făcut mărturisiri emoţionante şi pline de admiraţie faţă de darul lui Sebastian de a-şi oferi, tolerant, prietenia, atitudine rarisimă în orgolioasa lume a scriitorilor. Camil Petrescu, Mircea Eliade, Camil Baltazar, Eugen Ionescu, M. Blecher au fost unii dintre cei mai apropiaţi prieteni ai lui Mihail Sebastian. Citeşte tot articolul

Prizonier și paznic al iubirii – despre Pasiune pură de Lena Andersson, Cartea anului 2013 în Suedia

Lena Andersson, una dintre cele mai apreciate scriitoare suedeze, a primit pentru Pasiune pură renumitul premiu August, romanul fiind declarat și Cartea anului 2013 în Suedia. Relevantă pentru înțelegerea concepției pe care o are autoarea asupra literaturii mi se pare o declarație în care afirma că scrisul său vine din nevoia de a investiga lucrurile ciudate. Copil fiind, ura trucurile magice și ușurința cu care oamenii acceptau lipsa explicațiilor. Nu suporta ideea de a nu înțelege ceva ce avea totuși o explicație. Cu o astfel de motivare, a devenit un om fascinat de puterea minții, de conotațiile percepțiilor, de mecanismele manipulării și ale puterii, născându-se în ea o altă magie: magia puterii de a înțelege, de a deconstrui așa zisele trucuri magice pe care existența ni le pune necontenit în față. Citeşte tot articolul

Stau o vreme, beau o vreme, tac o vreme… despre Manualul întâmplărilor de Ștefan Agopian

Stau o vreme, beau o vreme, tac o vreme... Stefan Agopian este unul dintre cei mai fermecători inventatori de lumi din literatura română. Nevoia de evadare l-a făcut să-și proiecteze în anii comunismului narațiunile pe diferite fundaluri istorice, doar că istoria rămâne un simplu pretext. Scriitorul realizează de fapt o dislocare a acesteia, reconstituind mai degrabă lumi inventate. (Auto)referențialul este mult prea puțin, literatura sa fiind una autentic ficțională. Citeşte tot articolul