
– Printre “e musai să le citești”-urile toamnei 2012 se numără NW (Zadie Smith), Joseph Anton, a memoir (Salman Rushdie), The Incidence of Objects (Orhan Pamuk), The Casual Vacancy (J.K Rowling, primul său roman pentru adulți), Sweet Tooth (Ian McEwan), Dear Life (Alice Munro) și… poveștile fraților Grimm?!
– Peste ocean, și Le Figaro face o listă a cărților despre care se va vorbi toamna asta.
– Thank you for the light este ultima povestire publicată de F. Scott Fitzgerald… anul acesta. De fapt el a scris-o în 1936, dar a fost refuzată de New Yorker la vremea aceea pentru că li s-a părut prea curioasă și diferită de stilul lui Fitzgerald. 76 de ani mai târziu s-au răzgândit.
– O nouă povestire marca Stephen King (în colaborare cu Stewart O’Nan), A Face In The Crowd, disponibilă în multe formate electronice, get it while it’s hot (a apărut acum vreo 3 zile).
– Haruki Murakami aleargă pentru Nobel și e pe primul loc. Îi suflă în ceafă chinezul Mo Yan și olandezul Cees Nooteboom.
– Cum a ucis iPad-ul o librărie de limbă engleză din Paris.
– Acum 2 zile Ray Bradbury ar fi împlinit 92 de ani. Cadoul pe care l-a primit post mortem scriitorul (care a murit in iunie anul acesta) a fost… o bucată de teren marțian, unde Curiosity a pus prima dată piciorul, teren care se numește acum Bradbury Landing.
Vă dați seama? Peste 1000 de ani, când pe Marte va fi o colonie umană de toată frumusețea, acolo se va afla probabil un ditamai memorialul în amintirea străbunilor vizionari care citeau The Martian Chronicles și se întrebau cum o fi de fapt pe Marte.
– Tot la festivalul de carte de la Edinburgh, la care a vorbit si Mieville, Irvine Welsh a șters puțin pe jos cu Booker prize (ocupație care, menționează sursa citată, pare să fie sport național in UK), zicând așa:
Hegemony not only breeds arrogance; it also promotes intellectual enfeeblement. The Booker prize’s contention to be an inclusive, non-discriminatory award could be demolished by anybody with even a rudimentary grasp of six-form sociology. The academics who are custodians of the prize however, can only offer bland and complacent corporate PR speak in defence of an award based on the conceit that upper-class Englishness is the cultural yardstick against which all literature must be measured.
– Hai să-i facem lui Orwell o statuie în fața BBC-ului. Nah, e prea de stânga.
– Fotograful Nobuyoshi Araki a lansat încă un album foto (încă, pentru că are deja vreo 450 publicate) “Into The Past” – fotografie alb negru, de arhivă. Dacă vă este familiară imagistica japoneză, care frizează absurdul, grotescul, porno-ul și hilarul în același timp, o să vă placă Araki.
– Premiul pentru cel mai prost început de carte a fost acordat (nu unei cărți reale, ci în urma unui concurs de not-so-creative writing). Ca să nu pierdem ceva în traducere, vi-l oferim copy-pasta:
“I’ll never get over him,” she said to herself and the truth of that statement settled into her brain the way glitter settles onto a plastic landscape in a Christmas snow globe when she accepted the fact that she was trapped in bed between her half-ton boyfriend and the wall when he rolled onto her nightgown and passed out, leaving her no way to climb out.
Cum e Le Figaro peste ocean?