De azi până vineri, avem pentru voi zilnic câte un pachet format din patru cărți oferite de Casa de Pariuri Literare, o editură mică și îndrăzneață, care mizează pe tinerii scriitori români. Și, pentru că vrem ca autorii români să fie cunoscuți de cât mai multă lume, punem la bătaie patru titluri.

Cum funcționează?

De azi până vineri, în fiecare dimineață punem câte o întrebare. Aveți timp până a doua zi să răspundeți la ea. A doua zi tragem la sorți dintre cei care au răspuns, alegem câștigătorul și punem o nouă întrebare, pentru ziua respectivă. Nu poți răspunde la întrebările trecute și, pentru tragerea la sorți, se iau în considerare doar cei care au răspuns la întrebearea din ziua în curs.

Trebuie să te semnezi cu numele real și să folosești o adresă de mail corectă, pe care să o verifici (spunem asta din experiență). Dacă nu ai câștigat într-o zi, poți participa în zilele următoare. O persoană nu poate câștiga de mai multe ori.

 

Întrebarea de luni: Care este ultima carte scrisă de un autor român pe care ai citit-o și cum ți s-a părut? Câștigătoare: Alina Mihai

Întrebarea de marți: Care este personajul din literatura română de care îți place cel mai mult? Câștigătoare: Simona Predulescu

Întrebarea de miercuri: Cu ce autor român contemporan ți-ar plăcea să ieși la o cafea și ce l-ai întreba? Câștigătoare: Ioana Popa

Întrebarea de joi: Care este cartea din literatura română pe care nu ați reușit să o terminați și de ce? Câștigătoare: Mihaela Alina Stuiber

Întrebarea de vineri: Dacă ai scrie o carte, ce autor român contemporan ai vrea să îți scrie o recomandare/prezentare pe coperta a patra și de ce? Câștigătoare: Kazimir Oniga

 

Care sunt cărțile?

Roșu, roșu, catifea – Veronica D. Niculescu (citește un interviu cu autoarea)

Cincisprezece povestiri plus o confesiune, din vremurile cînd cu â din a se scria doar România. Republica Socialistă România. Pornim la drum în 1971 cu Grigore, nimeni altul decît micul Grișa al lui Cehov, teleportat în viitorul devenit trecut: în România comunistă. Continuăm cu alți copii, stăm la cozile anilor ‘80, fie că sîntem oameni sau pisici, ne închinăm la zeițele vînzătoare, așteptăm să înceapă Calvarul, împănăm dulceața anilor copilăriei cu sîmburi amari, creștem, ne despărțim de toate cu o nespusă ușurare, în 1990, în Casa Poporului. (de aici)

 

Șoricelul din kitej-grad – Mihai Bădică
Un volum de proze scurte, chiar foarte scurte, dar atât de pline de «carne» și de miezoase! Aceeași vervă epică ce mă atrăsese de la prima lectură, fără de care nu putem vorbi despre o proză de calitate și, poate, nici despre proză în general. Și să nu uit – fraza concisă, dar bogată în sugestii, iar din loc în loc, exact atunci când trebuie, replici memorabile. Să tot citești! Păcat că se termină prea repede…“ – Liviu Antonesei (de aici)
Plasterca – Călin Torsan
Cineva din lumea aceasta, cu un veac în urmă, s-a mai gândit la Plasterca. Îți dai seama ce lucru minunat? Și s-ar putea ca lumea despre care am zis odată că nu am găsit-o, aceea ce spuneam că ți se cuvine, alături de această carte care abia mai încape în colivie, să se afle undeva, pe-aproape.“ – Călin Torsan (de aici)
Biblidioteca – Mihail Vakulovski
Au început să curgă cititorii, sînt prezenți și Sandra Brown, și varianta brașoveană a lui Zenga în costum, în adidași și cu șapcă, și bătrîna care comandă numai cărți foarte vechi, și grupurile de tineri rockeri și hip-hopiști, și grupurile de studenți și studente, și profu’ zen, care a intrat vorbind la telefon, apar și cîteva colege care vor să le împrumut cărți de la sala de lectură, și femeia de la xerox, veselă și haioasă, nu lipsesc nici cei doi tineri iubiți care învață arta fututului la bibliotecă, comandînd cînd cărți cu poziții yoga, cînd Kamasutra, cînd Cum să ajungeți mai ușor la orgasm și O cale sigură de a-ți satisface partenerul, chestii din astea, comandă amîndoi, amîndoi vin după carte, pleacă și vin împreună. (de aici)

freelancer pe proiecte de comunicare online, a lucrat ca Head of Creative la Fourhooks și redactor Metropotam.ro; colaborări în presa culturală: Dilema Veche, Observator Cultural, Cultura; co-autor al romanului colectiv Rubik


176 comentarii
  1. Cojocariu Ștefan

    Andrei Plesu. Intrebarea mea pentru el: „Cum se manifesta divinul in opera si viata dvs.?” … iar de aici totul ar decurge de la sine.

    Reply
  2. Ana Podina

    eu l-as scoate la o cafea pe domnul Tepeneag,in Maramuresul meu, pentru ca intr-a lui am fost deja, si mi-a placut. Nu stiu ce l-as intreba sau ce m-ar intreba, dar cu siguranta am avea o discutie interesanta

    Reply
  3. Steluta Salajan

    La o cafea aş ieşi cu domnul Alex. Ştefănescu. În loc de întrebări i-aş adresa rugămintea de a-mi mai povesti câteva amintiri, cum sunt cele din volumul savuros “Bărbat adormit în fotoliu!. Ar fi, cu siguranţă, cea mai bună companie, discuţie şi cafea.

    Reply
  4. Matei Andreea

    Abia ce am terminat Scrisori de dragoste catre o printesa chineza a lui M. VIsniec. Nu stiu daca as iesi la o cafea cu dumnealui, as prefera o banca in parc si cateva ore, sa imi spuna despre scrisul sau, sa imi povesteasca despre printesa aceea chineza si ce-i cu inima pusa pe masa,sau macar ceea ce ii trece prin cap, pentru ca il admir enorm si il consider un om frumos si adevarat.

    Reply
  5. Luiza Iusan

    Mi-ar placea sa ies cu Mircea Cartarescu, sa il intreb ce anume l-a inspirat sa scrie despre personajul Lulu.

    Reply
  6. Mihaela Alina Stuiber

    Mi-as dori sa beau o cafea cu Nora Iuga si sa o intreb:” Cum se fura pepenii?”.

    Reply
  7. Kazimir Oniga

    Aș ieși la o cafea cu Angela Marinescu și aș întreba-o care îi sunt tabieturile de scris.

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *