
Film


Cu cărțile pe plajă: Sookie Stackhouse și vampirii din Louisiana

Manic Pixie Dream Girls – din cărți

Bertrand Russell ne explică, în 3 minute, de ce nu e creştin

10 filme despre scriitori și cărți pe care le-au scris
Ideea unei astfel de liste a venit de curând, când TVR a difuzat Finding Neverland, un film despre cum J. M. Barrie şi-a găsit inspiraţia pentru a scrie aventurile lui Peter Pan. Apoi mi-am amintit toate filmele pe care le-am văzut în studenţie despre scriitori care scriu o carte şi drumul pe care îl parcurg până la publicare. A venit firesc să adun câteva din ele într-o listă şi să vi le recomand şi vouă, în cazul în care vreodată veţi avea curiozitatea să vedeţi una-alta despre frustrările lui James Joyce când a publicat Dubliners sau viaţa boemă a lui Truman Capote şi prieteniile dubioase pe care le-a dezvoltat cu criminalii din romanul său Cu sânge rece. Citeşte tot articolul

Terry Pratchett, Choosing To Die. Despre moartea așa cum ți-o alegi tu

De la carte la film (sau invers): Jocurile Foamei

Fear and Loathing in Gonzovision

În baia lui Henry Miller (NSFW)

30 de scriitori celebri vorbind despre Dumnezeu (montaj video)
Criticii religioși descriu intelectualii ca oameni predispuşi la instabilitate mentală, marşând pe ideea că ar exista o legătură strânsă, în cazul lor, între geniu şi nebunie; aceştia s-ar deosebi de oamenii obişnuiţi prin ateismul lor asumat şi prin indecenţă, având în vedere obiceiurile lor sexuale, promiscuitatea sau celibatul. (sursa) Citeşte tot articolul

Două ore cu Charles Bukowski: Born Into This
drink more beer. there’s time. and if there’s not that’s all right too.
(How To Be A Good Writer, Charles Bukowski, via)
E simplu: dacă ești bookaholic și ai două ore libere weekend-ul ăsta, atunci folosește-le cu încredere pentru documentarul de mai jos, Born Into This, din 2003, unul dintre cele mai mișto filme despre Bukowski pe care o să ai ocazia să le vezi. Citeşte tot articolul
O reîntâlnire postmodernă cu personajele copilăriei noastre
Au fost odată ca niciodată… nişte pitici şi o fată frumoasă cu părul ca abanosul, un tânăr fermecător care o salvează de la somnul la care o condamnase o regina cea rea, a existat o fetiţă într-o pelerină roşie care trebuia, în drum spre bunica sa, să scape de lupul cel rău, au mai fost şi doi copii, ce au ajuns captivi în casa din turtă dulce a vrăjitoarei care voia să-i mănînce… personaje cu care ne-am petrecut copilăria (noi, cei din "generaţia cu cheia la gât"). Poate că am uitat de mult poveştile cu Făt-Frumos şi Albă ca Zăpada şi cei Şapte Pitici, cu Scufiţa Roşie sau Rumpelstilskin, poate că le considerăm personaje ce nu-şi au rostul decât pentru o anume vârstă şi cu care acum ne mai întâlnim eventual doar prin bancuri. Dar iată că ABC le aduce la viaţă într-o versiune să-i spunem postmodernă (deşi nu avem de-a face cu vreo deconstrucţie sau vreo recitire ironică, ci doar de o plasare într-un context inedit, estetic vizual, într-o regie ce dozează ideal suspansul şi întreţeserea de planuri care aduc elemente în plus poveştii originale) – în serialul Once Upon a Time. Citeşte tot articolul

Primul film după Charles Dickens

De ce este cititul important (documentar BBC)
Socializarea virtuală e cu siguranţă bună pentru a găsi documentare interesante. Aşa se face că am dat peste următorul, care spune de ce reţelele sociale, printre altele, alături de dependenţa tot mai acută de tehnologie şi internet, afectează comportamentul unui cititor. Ironic, nu? Citeşte tot articolul

Lista lui Schindler – romanul și filmul: istorie vs ficțiune
Lista lui Schindler este genul acela de film uşor de surclasat cărţii. Bazat pe lucrarea de ficţiune a scriitorului australian Thomas Keneally, intitulată la origini "Arca lui Schindler" (titlul fiind mai târziu modificat), filmul lansat în 1993 oferă o vedere asupra vieţii lui Oskar Schindler. Cotat drept una din cele mai bune producții americane cinematografice ale tuturor timpurilor, cu 7 Oscaruri (cele mai notabile fiind pentru cel mai bun film şi cea mai bună coloană sonoră), lung-metrajul lui Spielberg emoționează până peste măsură, cu toate că și-a atribuit niște licențe artistice neconcordante cu istoria. Citeşte tot articolul
