La fața locului

Cu Dominique Viart, despre mizele literaturii franceze contemporane

Unul dintre invitaţii francezi de anul acesta la Târgul de carte Gaudeamus (21-25 noiembrie) a fost Dominique Viart, eseist, critic şi profesor de literatură franceză la Universitatea din Lille. Dominique Viart este membru al Institut Universitaire de France şi vicepreşedinte al Société d’étude de la littérature française du XXe siècle (Societatea pentru studiul literaturii franceze din secolul XX). Autor al multor cărţi în domeniu, Dominique Viart s-a impus ca un veritabil militant pentru recunoaşterea diversităţii şi vivacităţii literaturii franceze contemporane (mai exact din anii ’80 încoace). Citeşte tot articolul

Pascal Bruckner, la Gaudeamus 2012

Pascal Bruckner este unul dintre acei scriitori pe care fie îi urăşti, fie îi iubeşti, nu prea am văzut reacţii intermediare. Iar fanii lui sunt asemenea fanilor lui Radu Afrim – îi rămân fideli şi îl urmează peste tot. Orice nouă apariţie a sa este un adevărat eveniment şi, deşi a rămas cunoscut mai degrabă pentru Luni de fiere, cărţile sale continuă să fie bestselleruri. Citeşte tot articolul

De ce să nu ratezi Gaudeamusul din acest an

De miercuri, 21 noiembrie, s-au deschis porțile celei de-a nouăsprezecea ediții a târgului de carte Gaudeamus. Prima zi a trecut în liniștea care-i este caracteristică, cu câteva sute, poate mii de vizitatori, însă în niciun caz cu îmbulzeala din weekend. Lansări într-un ritm omenesc, scriitori bucurându-se să se revadă și să stea de vorbă printre rafturile pline de cărți proaspăt aduse din tipar. Citeşte tot articolul

La poveşti despre lumea lui Tolkien

Faptul că există Societatea Tolkien din România ne bucură nespus. Faptul că Societatea este activă şi organizeaza evenimente, şi mai mult. Spre exemplu vineri, 23 noiembrie, între 10 şi 17, suntem invitaţi la conferinţa Lumea lui Tolkien. Imagini şi simboluri în literatura fantasy, care are drept principală temă de discuţie influenţele istorice, mitologice şi teologice din operele scriitorului britanic J.R.R. Tolkien. Citeşte tot articolul

Radu Afrim şi teatrul tuturor posibilităţilor. Lansare de carte: Cristina Rusiecki, „Radu Afrim. Ţesuturile fragilităţii”

În lumea teatrului, şi nu numai, Radu Afrim nu mai are nevoie de prezentare: stilul său, ce ar echivala în literatură cu realismul magic, în unele producţii, dar şi cu genul comic-burlesc, împins uneori către limitele absurdului, are nu doar admiratori, ci fani în toată puterea cuvântului, care îl urmează peste tot în ţară (căci Afrim montează la numeroase teatre din afara capitalei) şi se postează în faţa teatrelor cu câteva ore înainte de spectacol atunci când nu mai sunt bilete, în speranţa că totuşi vor avea o şansă. Despre Afrim, acest regizor-cult, s-au scris zeci, sute de articole, au apărut interviuri, dar până acum nu i-a fost dedicată o sinteză, o lucrare cuprinzătoare, care să urmărească fenomenul afrimian în toată complexitatea sa. Citeşte tot articolul

Suprarealism la Green Hours – lectură din Gellu Naum

Atipic pentru o lansare de carte, evenimentul din 20 iunie, organizat cu ocazia apariţiei volumului Opere II. Proza de Gellu Naum, la Editura Polirom (o ediţie îngrijită de Simona Popescu) a pus accent, în cadrul relaxat de la Green Hours, mai ales pe cititori, în acest caz cititorii lui Gellu Naum. Moderat, la fel de relaxat, de Simona Popescu, acest eveniment i-a invitat pe fanii lui Gellu Naum să vină pe scenă şi să citească versuri sau pasaje preferate. Şi se pare că nu sunt puţini fanii lui Gellu Naum. Citeşte tot articolul

O zi cu Leopold Bloom – prima ediţie a Bloomsday în Bucureşti

Pentru iubitorii literaturii lui James Joyce, 16 iunie este o zi specială: este ziua în care are loc acţiunea romanului Ulise, o aventură a unui „erou” al epocii moderne, pentru care simpla existenţă reprezintă un test dificil de trecut: în epoca modernă, pare a spune Joyce, a fi erou înseamnă a reuşi să supravieţuieşti rutinei de zi cu zi. 16 iunie 1904 este ziua în care James Joyce a cunoscut-o pe Nora, viitoarea lui soţie, şi, considerând că este ziua din care a început o nouă viaţă, a ales-o ca timp de desfăşurare pentru cele peste cinci sute de pagini ale romanului Ulise. În întreaga lume se serbează această zi, iar în 2012 a venit şi rândul Bucureştiului, într-un mediu cum nu se putea mai potrivit: în scuarul din faţa pubului James Joyce şi pe fundal, muzică irlandeză, în interpretarea unor muzicieni de la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti. Citeşte tot articolul

O noapte cu literatură plină – Noaptea Literaturii Europene

Vremea în sfârşit blândă a ţinut cu iubitorii de literatură pe 30 mai, la Noaptea Literaturii Europene (un proiect EUNIC, coordonat de ICR), de la Fundaţia Löwendal, şi i-a adus într-un număr considerabil la un maraton de lecturi din peste 50 de autori români şi străini, dezbateri, spectacole-lectură. Uneori, scriitorii invitaţi să citească aveau ei înşişi cărţi din care, apoi, lectura altcineva şi, în unele cazuri, lectura a fost realizată chiar de către autorii înşişi. Citeşte tot articolul

Trecutul apare întotdeauna ca „belle époque“. Farmecul decadenţei în „joi mega.Joy”

Pe scena Teatrului Odeon, Radu Afrim a montat, în 2006, un spectacol care se mai joacă şi azi, ce e drept destul de rar, dar care şi-a păstrat acelaşi farmec, precum şi un public fidel. Nu ştiu alt regizor care să aibă un public mai constant şi mai pasionat, care să îl urmeze peste tot în ţară, la orice nouă producţie. Aş spune eu din două motive: unul ar fi o distribuţie care îi aduce în acelaşi tablou pe unii dintre cei mai buni actori ai teatrului românesc (e ca şi cum ai vedea istoria teatrului recent desfăşurându-se în timp real), precum Rodica Mandache, Dorina Lazăr, Irina Mazanitis sau Constantin Cojocaru; al doilea motiv l-aş pune sub semnul decadenţei cu care Afrim îşi învăluie povestea, o modalitate unică de a face teatru în România. După cum bine se ştie, Afrim, care a primit pentru acest spectacol Premiul Uniter în 2007, este un regizor al poeticului, iar anul 2006 era încă într-o perioadă când estetismul său era mai pur, mai izolat de amestecul cu socialul. Vorbim de joi mega. Joy. Citeşte tot articolul

Norman Manea: „Literatura este, în esenţa ei, amorală. Morala ei vine implicit”

Într-o discuţie care a captat atenţia publicului de la Librăria Bastilia timp de aproape trei ore, Norman Manea, aflat în ţară la invitaţia revistei Observator cultural şi a Editurii Polirom, a invitat la un dialog care să nu stea sub lupa  moralităţii, ci să fie mai caustic, în sensul de a încerca să descopere miezul creativităţii. „Literatura este, în esenţa ei, amorală. Morala ei vine implicit, şi nu explicit. Cînd vine explicit, e o proastă literatură, cum ştim prea bine”, a afirmat Norman Manea, pentru care, indiferent de cît de multe traduceri beneficiază cărţile sale, singura limbă trăită este limba română. Citeşte tot articolul

Cu Jorge Edwards, despre literatură, diplomaţie şi whisky

Pe 5 aprilie, într-o atmosferă relaxată la librăria Bastilia, a avut loc întâlnirea cu scriitorul chilian Jorge Edwards, cu ocazia lansării celei de-a doua cărţi în România, „Originea lumii” (în traducerea Luminiţei Marcu). Scriitorul a fost prezent şi în urmă cu trei ani în Bucureşti pentru a-şi lansa romanul „Casa lui Dostoievski” (tradus de Ileana Scipione şi câştigător al Premio Iberoamericano Planeta-Casa de America de Narrativa şi al Premiului Cervantes). Citeşte tot articolul

Scriitori clasici (şi nu numai) în montări (post)moderne la Festivalul de la Sfîntu Gheorghe

Sfîntu Gheorghe este un orăşel de 65,000 de locuitori, dar dragostea acestora pentru teatru uneori nu o întâlneşti nici într-o metropolă. Ajunsă la a doua ediţie, Bienala Reflex a făcut deja din Sfîntu Gheorghe unul dintre cele mai importante centre teatrale din ţară, un punct de referinţă nu numai pentru festivalurile de gen, ci şi pentru ce înseamnă să ştii să cultivi un public de teatru. Între 16 şi 30 martie, Sfîntu Gheorghe a fost trezit la viaţă de teatru, într-un ritm de vis pentru un iubitor de astfel de evenimente: în medie două spectacole pe zi, atât de la noi, cât şi din alte ţări (Ungaria, Germania, Egipt, Polonia, Lituania). Citeşte tot articolul

“Poveşti nerostite există în orice cultură”: despre întâlnirea cu autoarea finlandeză Sofi Oksanen

Am participat ieri la dezbaterea despre „Istoria scrisă pe trupurile femeilor”, de la Cafe Boheme, unde invitată specială a fost scriitoarea finlandeză Sofi Oksanen, autoarea romanului Purificare, publicat de curând de editura Polirom. (Prezentarea romanului şi câteva fragmente aici.) De fapt, întâlnirea s-a desfăşurat mai degrabă sub forma întrebări-răspunsuri, din care am aflat mai puţine despre corpurile femeilor şi mai multe despre faimoasa Sofi. Citeşte tot articolul


Biblionet – Poveşti cu biblioteci

Veşti bune pentru bookaholici. Miercuri, 21 martie 2012, a avut loc lansarea oficială a proiectului „Căutătorii de poveşti” – iniţiat de programul Biblionet –, menit să promoveze bibliotecile publice din România. Citeşte tot articolul