
Literatură străină


Ecranizări recente după romane celebre

Operele alese ale lui T.S. Spivet, de Reif Larsen

„Esenţa vieţii e mişcarea”. Interviu cu Olga TOKARCZUK

Martin Page și falsa poveste de dragoste, o lectură de primăvară

De l’amour. Françoise Sagan – Patul răvășit

Yasutaka Tsutsui, Fata care sărea prin timp – cartea și filmul

Din Berlin. Un love-song trist şi periferic

Cărţile şi cenzura

Obsesia călătoriei: Rătăcitorii, de Olga Tokarczuk

Cătălin Dorian Florescu: „Poziţia artistului este de a privi acolo unde nu (mai) priveşte nimeni“

Primăvara şi poezia lui Jacques Prévert

Îngeri de hîrtie – Îngerul decăzut de Yukio Mishima

Căutările fără sfârșit ale sufletului / Orlando de Virginia Woolf
Doris Lessing scrie undeva, în introducerea “Carnetul auriu”, că o carte, oricât de importantă ar fi, trebuie citită doar atunci când ești pregătit pentru ea (ca stare, nervi, putere de înțelegere). Am priceput asta abia acum, citind Orlando de Virginia Woolf, un roman pe care l-aș fi aruncat cât colo dacă mi-ar fi căzut în mâini acum câțiva ani. Și asta pentru că, deși e o carte minunată despre viață și vis, despre scriitori și idealuri, natură și căutări sufletești, îți pune la încercare răbdarea și-ți trezește cele mai contradictorii stări: te face să râzi pe rupte dar și să numeri căscaturile, îți face poftă să umpli cu cuvinte foi întregi de hârtie dar și să dai cu cărțile de toți pereții, te îmbie să ieși în lume dar te și face prizonierul celei mai întunecoase camere din suflet. Citeşte tot articolul

Câţiva scriitori şi meseriile acestora
Deşi recunoscută oficial la noi în Nomenclatorul de meserii încă din anii ’90, meseria de scriitor nu este una din care să-ţi poţi câştiga existenţa. Mulţi dintre scriitori, în atare situaţie, au practicat diverse alte meserii pentru a se putea întreţine – au avut, cum s-ar spune astăzi, diverse joburi. Iată doar câteva exemple:
Citeşte tot articolul
