Într-un fel sau altul, fiecare articol pe care-l vedeți pe Bookaholic – fie că este un interviu, o cronică, un documentar (despre scriitori, despre promovarea lecturii, despre de ce este cititul important etc.), fie că este o călătorie literară sau orice altceva – transmite, în mod indirect, beneficiile lecturii, cred eu, și promovează totodată această activitate.
Sigur, suntem mai multe tipuri de cititori pe lume, de la cei ocazionali la cei ”fanatici”, de la cei ordonați, cu liste de lecturi proprii, la cei mai puțini organizați, care citesc haotic, de la cei care consumă tot felul de cărți, din diverse domenii, și până la cititorii exclusiv de beletristică etc. Ce se potrivește pentru un cititor este posibil să-i pice greu la stomac altuia. Însă sunt de părere că fiecare dintre noi, oricât de diferiți suntem și oricât de variate ar fi gusturile noastre (ceea ce este excelent, nu mă înțelegeți greșit) avem dorința de a afla mai multe despre influența pe care o au cărțile asupra noastră.
De aceea (și nu numai) atunci când găsesc o nouă cercetare, un nou material care discută beneficiile lecturii, sunt dornică să-l împărtășesc cu voi. Este important să știm ce fac cărțile din noi 🙂 – pentru noi și pentru cei din jurul nostru (mai ales dacă nu sunt cititori și vrem să-i ”convertim”).
Via Ebook Friendly am descoperit un infografic interesant numit Readers save the world!, realizat de o organizație non-guvernamentală din Canada, National Reading Campaign, împreună cu cei de la CBC Books. L-am citit și mi-au plăcut informațiile pe care le avea.
Pe scurt, acest infografic spune că cititul este bun pentru că îți îmbunătățește sănătatea – fizică și mentală – și relația cu ceilalți, crește empatia (asta știam deja și din studiul din revista Science), cititul reduce stresul cotidian (mult mai eficient decât muzica, plimbările sau jocurile video), cultivă participarea civică și aduce multe alte beneficii. Concluzia: cititul te face un om mai bun și, spun ei, cititorii pot face, împreună, o lume mai bună.
M-am blocat puțin la sfârșitul materialului pentru că nu am văzut nicio bibliografie, nu știam pe ce sunt bazate toate afirmațiile (frumoase, de altfel, iar unele complet noi – precum faptul că cititul reduce stresul). Așa că am ”săpat” puțin pe site-ul ONG-ului, m-am împrietenit cu el și am găsit ceea ce căutam: infograficul își avea rădăcinile într-un document mai amplu, Reading Matters, un fel de rezumat al principalelor avantaje pe care le au cititorii, cu sursele aferente. Foarte fain realizat, vă recomand să-l citiți în întregime.
Pentru cei care nu au însă vreme să facă asta, voi trasa aici principalele direcții ale materialului respectiv:
– Cititul cultivă participarea civică. Printre argumente, cele mai importante mi se par următoarele: cititorii sunt mai predispuși să se angajeze într-un voluntariat (42% din totalul voluntarilor) și să doneze bani sau alte bunuri (82%). Sursa informațiilor este aici.
– Cititul (în special de literatură de ficțiune) crește empatia – studiul în cauză este de găsit aici.
– Cititul îmbunătățește relațiile cu ceilalți (în principiu, tot prin empatie) – mai multe aici. O premiză interesantă care pornește din această ramură: cititorii au șanse mai mari să nu treacă printr-un divorț – de ce vedeți aici.
– Cititul îmbunătățește sănătatea fizică și mentală – două studii sunt de referință în acest caz, le găsiți aici și aici.
– Cititul reduce stresul prin metode concrete.
Vă reamintesc că restul beneficiilor lecturii se găsesc în Reading Matters și sunt de explorat, chiar dacă unele sunt, din punctul meu de vedere, puțin credibile.
Nu-mi rămâne decât să vă urez să aveți lecturi plăcute! 🙂
Sursă imagine principală
Preocupat de studii dintre cele mai diverse, luni m-am hotarat sa citesc despre Boala Alzheimer si nu mare mi-a fost mirarea sa constat faptul ca printre mijloacele de prevenire a acestei boli se afla si cititul. Citez din articolul publicat pe wikipedia pentru a intelege exact: ,,Se pare că menținerea unei activități intelectuale continue ar diminua riscul de îmbolnăvire, dar nu există dovezi sigure în această privință. Totuși, anumite activități ca cititul cu regularitate al unei cărți sau al ziarului și revistelor, rezolvarea rebusurilor, mersul la teatru sau concerte, participarea la diverse activități sociale sunt de recomandat persoanelor după ieșirea la pensie. Privirea îndelungată, pasivă, a emisiunilor de televiziune ar avea dimpotrivă efect dăunător.” Punct de vedere intarit si de afirmatile lui C. Noica din Jurnalul de la Paltinis scris de G.Liiiceanu care spunea: ,,Nu depinde decat de voi ca sa fiti bine asezati in viata: in istorie, in familie, in cultura.” Or, tocmai aici se afla cheia libertatii pe care o avem sa tratam totul cu mintea noastra si citind sa ne dezvoltam personal feriti de boli, stres si manipulare! Un om lipsit de stres poate face diferenta in studiul unei probleme intre inauntru si in afara!