Literatură despre lumi paralele și nesfârșitele lor posibilități în relitățile alternative s-a scris și se va mai scrie. În Impossible Dreams Tim Pratt și-a ales din acest univers de lucruri care se întâmplă în paralel cu alte infinite universuri de lucruri un subiect încântător în aparenta lui lipsă de importanță vitală – felul în care s-ar putea termina filmele în alte lumi.

Printr-o defecțiune în matrice, sau chiar o gaură în toată regula, în lumea lui Pete apare în fiecare seară, pentru scurt timp, un mic magazin, un centru de închiriat filme. Cum Pete nu are altă treabă (citește “viață”) decât să se uite la filme, intră să frunzărească rafturile și, din aproape în aproape, constată prezența unor filme inexistente în amintirile lui, sau existente în altă formă:

The Death of Superman, de Tim Burton, cu Nicolas Cage, Total Recall de Cronenberg, Terminator cu OJ Simpson, Indiana Jones cu Tom Selleck, Casablanca cu George Raft în rolul lui Bogart, un A.I. terminat până la urmă de Kubrick (“și Pete trebuia să vadă versiunea asta, fără sentimentalismele lui Spielberg care transformaseră filmul în Pinocchio“).

Simțindu-se la marginea zonei crepusculare, înhață un vraf de filme, prevăzând că va trebui să își ia o vacanță de la jobul lui plicticos de IT-ist și să vadă toate aceste comori posibile din altă lume. Oroare. În universul ăsta nu merg aceleași cărți de credit. Se scobește prin buzunare de ceva mărunțiș… singurele care sunt la fel în ambele lumi sunt monedele de 5 cenți. Din ce în ce mai disperat, reușește să închirieze un singur film, cu care o zbughește acasă. DVD-ul nu merge în DVD player-ul lui…

Pete, atras de mirajul secretului uriaș care nu se lasă dezvăluit, se întoarce într-o răsuflare la magazinaș, să închirieze un DVD player din lumea cealaltă. Deja își făcea planuri să scoată de la bancă o sumă considerabilă de bani în monede de 5 cenți. Dezamăgire, evident că și ștecherele și prizele sunt altfel…

Și nu vă spun mai multe, vă las să vă imaginați diverse finaluri pentru povestea magazinului călător între universuri.

Închei însă cu un citat din nuvela lui Tim Pratt, despre cărți, despre filme, despre povești și despre visele imposibile, despre ficțiunea care ne ține în viață, deschizându-ne, cu fiecare copertă, cu fiecare generic, tot atâtea uși spre universuri paralele.

– Somebody described the experience of reading great fiction as being caught in a vivid continuous dream, and I think movies do that better than any kind of story. Some say the best movie isn’t as good as the best book, and I say they’re not watching the right movies, or else they’re not watching them the right way.


– Cineva a descris odată experiența cititului literaturii de calitate ca fiind asemănătoare unui lung vis lucid, și cred că filmele fac același lucru, mai bine decât orice alt tip de poveste. Unii spun că un film bun nu e la fel ca o carte bună, dar eu zic că nu s-au uitat până acum la filmele potrivite, sau poate nu s-au uitat la ele cum trebuie.

Nuvela Impossible Dreams a lui Tim Pratt a câștigat în anul 2007 premiul SF Hugo Award, la categoria ei.

Unde o găsiți? În varianta audio, full și free, pe Escape Pod (de la minutul 4:30 încolo1) sau în varianta ebook, Kindle, la prețul de sub o liră, ori Nook, sub un dolar.

Cristina Petrescu

fotograf profesionist, jurnalist cultural, fost redactor șef la Metropotam.ro


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *