Tag: America

Trei americani celebri pentru că sunt … hoți de cărți

Desigur, titlul v-a contrariat. Dacă ați fost, până acum, la fel de naivi precum mine încât să credeți că nu sunt oameni care fură cărți, v-ați înșelat. Acum ceva timp am început să mă uit la un serial american numit White Collar - pe scurt, în centrul acțiunii este un intelectual evazionist, Neal Caffrey, care acceptă să ajute, grație expertizei sale, o divizie a FBI să-i prindă pe cei ca el: hoți de obiecte de artă sau falsificatori. Subiectul mi s-a părut, de la început, fascinant: să ai o pregătire atât de mare în ceea ce privește istoria artei și să o folosești pentru a fura mi se pare de domeniul SF-ului. Dar nu, există sute de cazuri care stau la baza serialului amintit. Ei bine, să sustragi sau să falsifici un obiect de artă este una, dar să faci același lucru cu cărțile este revoltător și cel puțin ciudat. Dacă mai și afli că sunt mai multe cazuri de furt de carte (în special rară) decât de obiecte de artă, atunci este imposibil să nu fii cel puțin curios.  Citeşte tot articolul

Cazul Toni Morrison sau pericolul cenzurii în anul 2013

Când am citit un articol despre faptul că una dintre cărțile scriitoarei afro-americane Toni Morrison, The bluest eye, a fost clasificată drept ”nepotrivită” de către părinții elevilor dintr-un liceu american și au cerut retragerea cărții din bibliografii printr-o petiție, mi-am zis că nu-i adevărat. Ba da, este. Și este nu numai trist, ci și îngrijorător. The bluest eye este prima carte a lui Toni Morrison, publicată în 1970, și spune povestea lui Pecola, o tânără de culoare. De-a lungul timpului, din pricina temelor pe care le tratează (incest, molestare, rasism), a fost de mai multe ori în pericolul de a fi cenzurată. Însă nu s-a întâmplat (din fericire!). Citeşte tot articolul

Minunatele desene ale poetei Sylvia Plath și renunțarea la destinul artistic în favoarea celui literar

Numele Sylviei Plath trebuie să vă sune cunoscut, dacă nu pentru că ați citit ceea ce a scris (poezii sau romanul autobiografic ”Clopotul de sticlă”), atunci măcar din pricina filmului omonim sau al relației controversate cu poetul Ted Hughes. Destinul Sylviei s-a încheiat tragic și mult prea devreme. Deși majoritatea o cunoaștem ca scriitoare, astăzi vom încerca să o descoperim împreună ca artistă. V-am mai spus, la un moment dat, că Sylvia obișnuia să deseneze și să picteze, iar acum ceva timp vă dezvăluiam și câteva dintre operele grafice a trei mari scriitori, tot americani. Când citiți și vedeți desenele Sylviei, puteți avea ca soundtrack melodia lui Ryan Adams sau cea a băieților de la Manic Street Preachers de aici, ambele inspirate de poeta americană. Citeşte tot articolul

Cătălin Dorian Florescu: „Poziţia artistului este de a privi acolo unde nu (mai) priveşte nimeni“

Cătălin Dorian Florescu scrie în Elveţia cărţi care au un mare succes în spaţiul de limbă germană. Cea mai nouă, Iacob se hotărăşte să iubească (trad. Mariana Bărbulescu), după ce că s-a vîndut în peste 50.000 de exemplare, a primit şi Premiul pentru Cartea Anului în Elveţia. În interviul de mai jos vorbeşte în detalii concrete despre munca lui de scriitor, despre relaţia cu mediul literar în care trăieşte  şi spune că nu poţi fi un scriitor întreg dacă nu eşti conştient de ce e în jurul tău. CDF este unul dintre cei 14 scriitori de limbă germană învitaţi la Bookfest-ul de anul ăsta în cadrul proiectului Trei ţări, aceeaşi limbă. Citeşte tot articolul

The Last Runaway / Ultima fugară, Tracy Chevalier

"Această carte este dedicată taberei quaker Catoctin și universității din Oberlin, două locuri care m-au îndrumat și ghidat în adolescență". Quakeri? Oberlin? Înainte de a începe primul capitol al noului roman al lui Tracy Chevalier, The Last Runaway (care va fi în curând lansat la Polirom sub titlul Ultima fugară), trebuie să te oprești să cercetezi premisele sub care pornește această poveste, despre ce e vorba în aceste locuri cărora li se dedică o carte? Citeşte tot articolul

11 cărţi pentru 11 septembrie

Deşi pe plan economico-politic, situaţia este în continuare delicată, pe plan artistic 11 septembrie 2001 a avut un impact cu adevărat prolific, sute de cărţi, de fiction şi non-fiction, apărând în ultimul deceniu (la fel, domeniul artistic, în special cinematografia, a constituit un spaţiu propice pentru creaţii inspirate de 9/11). Am realizat o listă de 11 cărţi pe care vi le recomand pentru a vă crea o imagine complexă asupra evenimentelor. Dincolo de impactul politic, 11 septembrie a reprezentat o sursă neaşteptată de inspiraţie pentru scriitori şi artişti. Citeşte tot articolul

11 septembrie, o perspectivă franceză. „Windows on the World” de Frédéric Beigbeder

Evenimentele din 11 septembrie nu i-au lăsat indiferenţi nici pe scriitorii din afara spaţiului american, aşa că apariţia cărţii Windows on the World a lui Frédéric Beigbeder (cunoscut la noi mai degrabă pentru volumul Dragostea durează trei ani), în 2003, nu a fost surprinzătoare. Alegînd un titlu ce face referire la celebrul restaurant aflat la etajul 107 din Turnul de Nord al World Trade Center, Beigbeder plasează centrul acţiunii în chiar mijlocul dezastrului: în locul din care nimeni nu a mai avut vreo şansă de salvare. Citeşte tot articolul

De la catedră la schimbul de dame

Lumea campusului universitar este cea care l-a făcut celebru pe David Lodge, mai ales după apariția trilogiei: Schimb de dame, Ce mică-i lumea și Meserie!, romane pastișă care au ca loc al desfășurării acțiunii universitatea, mediul poate cel mai firesc pentru autor. Romanul Schimb de dame este, de altfel, și câștigătorul premiului Hawthornden, în timp ce celelalte două romane ale trilogiei au fost nominalizate la Book Prize, recunoaștere care a făcut ca aceste texte să fie traduse în peste douăzeci de limbi. Citeşte tot articolul

Cartea fetelor din China

M-am apucat să citesc Fetele din Shanghai impulsiv: era una din acele zile cînd singurul lucru pentru care simţeam o oareşce dispoziţie de lectură era o carte care să nu vrea nimic altceva decît să înşire episoade dintr-o poveste reconfortantă, ruptă total de orice mi-ar fi putut părea familiar. Nimic sofisticat, nimic cu pretenţii, nimic prea căutat. Voiam să simt gustul unui bestseller New York Times la fel cum, să spunem, într-o sîmbătă după-amiază, o dispoziţie foarte popcorn şi foarte light m-ar mîna către prima tarabă de hotdogi, într-un parc însorit. Citeşte tot articolul

Netherland. Adaptarea la America

Netherland (trad. Carmen Botoşaru), scris de Joseph O’Neill e una dintre cele mai bune şi mai substanţiale cărţi de ficţiune care se ocupă lucid, problematic şi poetic-mişcător de America post 9/11. Cadrul romanul este New Yorkul anilor 2000, oraşul straniu, frumos pînă la ameţeală şi, în acelaşi timp, capitală a singurătăţii, a fragilităţii şi a alienării, cu atît mai mult după 11 septembrie. E, ca în celebrul Angels in America,  oraşul care noaptea are o neverosimilă culoare, ce pare că vesteşte, într-un continuum fantomatic, nişte zori falşi, unul din acele locuri imposibil de imaginat în absenţa unui suflet rătăcitor, travestit, la propriu, în înger cu penele murdare. Citeşte tot articolul

Nabokov aparandu-si Lolita

Un interviu de la sfarsitul anilor '50 arata doi oameni foarte seriosi, in their 50s, incercand sa demonstreze cum Lolita nu e o carte despre Sex, asa cum se socase opinia publica a acelor timpuri, ci o carte despre Dragoste. Ce doi barbati middle aged sunt Nabokov si Lionel Trilling, unul dintre cei mai importanti critici americani ai secolului XX. Citeşte tot articolul