Tag: eric emmanuel schmitt

Ce e nou în lumea cărții din România: reduceri de Valentine’s Day, multe cărți faine, premii, lansări și adaptări

Încheiem săptămâna citind ce mai e nou în lumea cărții din România. O mulțime de evenimente faine au avut loc în ultimele zile. Ne bucurăm să vă anunțăm, printre altele, că scriitorul și eseistul Andrei Pleșu va primi Premiul Cetățenului European, că Matei Brunul, romanul lui Lucian Dan Teodorovici, va fi lansat în Polonia printr-o serie de întâlniri, că Aleargă, romanul Anei Maria Sandu, a fost pus în scenă, iar spectacolul va avea, curând, premiera la București. Citeşte tot articolul

Cinci nuvele detectivistice – „Cei doi domni din Bruxelles” de Eric-Emmanuel Schmitt

În seria de autor Eric-Emmanuel Schmitt de la Humanitas Fiction a apărut recent un nou volum, Cei doi domni din Bruxelles, un volum de cinci povestiri. Eric-Emmanuel Schmitt e un autor de succes la marele public, tradus în multe ţări, şi asta pentru că are abilitatea de a aborda teme de interes public, teme dificile pentru că ele privesc mentalităţile: nivelul de toleranţă, prejudecăţile, dinamica normelor sociale şi individuale. E vorba de homosexualitate (de căsătoria între homosexuali), de iubire şi de toate avatarurile ei, şi în genere de problemele pe care le întîmpină cuplul în (post)modernitate (ca, de pildă, renunţarea la sarcină atunci când fătul pare a avea o boală fatală). Citeşte tot articolul

Ce e nou în lumea cărții din România: noutăți editoriale, festivaluri literare, premii, reduceri la cărți și altele

A mai trecut o săptămână, așa că a venit vremea unui alt articol în rubrica despre ce e nou în lumea cărții din România. Vă ținem la curent, întocmai cum am promis, cu tot ce mișcă aici, pe la noi, dar și peste hotare. Astăzi venim cu vești despre cele mai recente apariții editoriale (ce ne-a atras nouă atenția), despre festivalurile literare care vor avea loc săptămâna aceasta (la Sibiu) și cea viitoare la Brașov, Râșnov și Bistrița, despre Premiile Tiuk!, premiul pe care l-a primit Andrei Vieru în Franța și nominalizații Premiilor „Mircea Ivănescu”, despre ce reduceri faine am zărit noi pe site-urile editurilor de la noi, bibliotecile în aer liber din București și altele. Spor la lectură! Citeşte tot articolul

Imaginaţia şi visul, de la salvare la distrugere. Eric-Emmanuel Schmitt, „Visătoarea din Ostende”

Întotdeauna l-am resimţit pe Eric-Emmanuel Schmitt ca fiind un scriitor ce excelează în proza scurtă, chiar şi citindu-i romanele, le vedeam tot ca pe nişte nuvele mai dezvoltate. Acum, în Visătoarea din Ostende (Editura Humanitas fiction 2013), acest volum de povestiri scurte, în număr de cinci, poate chiar cel mai bun volum al lui Schmitt, am văzut o coerenţă de roman: deşi nu au nicio legătură între ele, personajele din cele cinci povestiri par a viețui în același spațiu, fac parte dintr-un fel de hiperrealitate în care lumea capătă sens prin forţa imaginaţiei. Iubirile, locurile, gesturile sunt filtrate de o sensibilitate ce are de-a face cu o trăire literară, artistică (până şi sosirea într-un nou oraş este asociată cu un nou cuvânt). De o bogăţie interioară vibrantă, care nu are nimic de-a face cu exteriorul, personajele lui Schmitt sunt, de cele mai multe ori, captive într-o existență ternă, stârnind milă. Ele se salvează sau se pierd prin imaginație, care se dovedește a avea o forță mult mai mare decât simpla rătăcire printre amintiri. Citeşte tot articolul

Clubul Cărțile Denisei – Eric-Emmanuel Schmitt, ”Visătoarea din Ostende”

Marţi, 18 februarie, ora 19.00 vă aşteptăm la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (Bld. Regina Elisabeta nr.38) la prima întâlnire a Clubului Cărţile Denisei din acest an, dedicată scriitorului francez Eric Emmanuel Schmitt şi volumului de povestiri "Visatoarea din Ostende". Participă: Radu Gabrea, regizor, Alice Năstase, redactor-şef revista Tango, Silvia Dumitrache, critic literar. Lectură: actriţa Ilinca Goia. Dezbaterea va fi moderată de Denisa Comănescu, director editorial Humanitas Fiction. Citeşte tot articolul

„Milarepa” sau despre budism pe înţelesul tuturor

Dacă vă plac poveştile „iniţiatice”, cu eroi care trec printr-un proces crâncen al desăvârşirii spirituale prin meditaţie şi renunţare, atunci cartea lui Eric-Emmanuel Schmitt, Milarepa, este lectura potrivită. L’Express numea Milarepa o „extraordinară poveste metafizică”, dar eu n-aş merge atât de departe: Milarepa este o poveste în care sunt atinse probleme „metafizice”, în care sunt rulate idei specifice budismului tibetan, dar, în esenţă, mesajul este unul simplu şi se poate descifra fără prea multe cunoştinţe în domeniu: importanţa împlinirii spirituale depăşeşte – sau ar trebui să depăşească – orice dorinţă lumească. Citeşte tot articolul

Înţelepciunea vieţii trăite cu zâmbetul pe buze. „Domnul Ibrahim şi florile din Coran”

O carte a maturizării şi a pierderii inocenţei, dar şi a învăţării a ceea ce înseamnă toleranţă şi iertare, Domnul Ibrahim şi florile din Coran de Eric-Emmanuel Schmitt (există şi o ecranizare, din 2003, Monsieur Ibrahim, cu Omar Sharif în rolul principal) poate fi văzută ca un mic bildungsroman – nu genul de bildungsroman cu care suntem obişnuiţi, de sute de pagini şi nenumărate întâmplări, ci un traseu scurt (cartea are doar optzeci de pagini), urmărind etape-cheie din evoluţia personajului. La fel ca în alte cărţi ale lui Eric-Emmanuel Schmitt, precum Oscar şi Tanti Roz, personajul central este un copil/adolescent, care este nevoit să se maturizeze rapid. Dacă în Oscar şi Tanti Roz, perspectiva propriei morţi este cea care-l obligă pe micul Oscar să-şi trăiască viaţa pe fast-forward, în Domnul Ibrahim şi florile din Coran, Moise (Momo), de treisprezece ani, se maturizează atât din graba şi curiozitatea lui de a cunoaşte ce înseamnă lumea adulţilor, cât şi din experienţa decisivă a întâlnirii cu Ibrahim (o întâlnire interculturală, s-ar putea spune, căci Momo este evreu, iar Ibrahim, „arabul de pe uliţa evreiască”). Citeşte tot articolul

”Ibrahim și florile Coranului” – spectacolul-lectură de la Undercloud și cartea

Noi v-am spus să mergeți la Undercloud. Dacă nu ați vrut sau nu ați putut din varii motive, ne pare rău, ați pierdut piese frumoase (se încheie pe 31 august, poate vă faceți timp!). Puteți să vă consolați citind pe aici ce s-a mai întâmplat, ce spectacole am mai văzut. Astăzi, avem în programul virtual ”Ibrahim și florile Coranului”, un spectacol - lectură după cartea lui Eric-Emmanuel Schmitt (Domnul Ibrahim și florile din Coran apărută în 2001 și tradusă de către Editura Humanitas în 2006), care a avut loc luni seară la Muzeul Țăranului Român. Citeşte tot articolul


De văzut şi de citit la Undercloud 2013

Ca în fiecare an, şi Undercloudul din vara aceasta (20-31 august), ajuns la cea de-a şasea ediţie, aduce pe scena de la Muzeul Ţăranului producţii variate inspirate după cărţi. Festivalul de teatru independent (de orice), organizat de Chris Simion, îşi propune să promoveze tinerii artişti din sfera teatrului independent, dramaturgia contemporană, dar şi texte din literatura universală, clasice sau actuale. Chris Simion doreşte să readucă în prim-plan autori şi texte despre care am uitat sau despre care nu ştiam că ascund atâtea valenţe. Citeşte tot articolul


Carmen Lidia Vidu: “Cred că Bulgakov ar trebui uitat pentru o vreme” (interviu)

Carmen Lidia Vidu a intrat în viaţa mea în momentul în care a montat la Teatrul Naţional din Bucureşti Privighetoarea şi trandafirul de Oscar Wilde, cu Marius Manole, Eduard Adam şi Carmen Ungureanu în distribuţie, şi i-a dat acel "je ne sais quoi" de care orice piesă de teatru are nevoie.

Nu e uşor a pune un text atât de sensibil în scenă, mai ales într-o epocă în care încă există lupta între ce e convenţional şi ce nu în artă şi cultură. Dar deşi Wilde este autorul pe care însăşi recunoaşte că l-ar monta în întregime, Carmen a avut un traseu în lumea teatrală care a intrigat pe cei mai tineri dintre noi, suficient încât să îi căutăm spectacolele atât la TNB, cât şi în Green Hours. Citeşte tot articolul


Literatură română montată în teatru, înainte și după 1989/2000

Acum ceva timp vă reaminteam de spectacolul "Dimineață pierdută", realizat în 1985 de regizoarea Cătălina Buzoianu, după romanul omonim al Gabrielei Adameșteanu.

Succesul spectacolului în cauză, care a reunit nume precum Tamara Buciuceanu, Gina Patrichi, Victor Rebengiuc, Rodica Tapalagă, Irina Petrescu şi Marcel Iureş, ne-a îndemnat să facem o trecere în revistă și a altor texte literare românești, care, de-a lungul timpului, au făcut insipirația unor oameni de teatru.

Spre surprinderea noastră, după un mic research, nu am descoperit foarte multe, cel puțin nu înainte de 2000, iar înainte de 1989 discutăm cu preponderență de montări clasice ale unor romane precum Baltagul. Citeşte tot articolul