Tag: mihail bulgakov

Perspective feline, perspective canine – #2: Ruxandra Cesereanu

De la Colț Alb al lui Jack London la Fram, ursul polar al lui Cezar Petrescu, de la Zdreanță al lui Tudor Arghezi la gâscanul Martin al Selmei Lagerlöf, scriitorii au întreținut de-a lungul timpului relații auctoriale dintre cele mai diverse cu lumea necuvântătoarelor. Limita dintre lumea umană și cea animală este deseori prea fină pentru a mai putea fi respectată, iar comportamentele se hibridizează creând personaje literare distincte. Am pornit această rubrică de la întrebările Cum arată universul domestic al scriitorilor, ce animale populează zi de zi bibliotecile lor, ce tipuri de tabieturi scriitoricești dezvoltă împreună? Ce împrumută și cum se influențează reciproc. Ruxandra Cesereanu ne povestește despre blănuri strălucitoare și motani flower-power, despre magie, miracole și puterea de a păși în lumi nemaiîntâlnite.

Citeşte tot articolul

Ultima oprire, Rusia.

Ultima oprire, Rusia este un roman subţirel, scris de o prozatoare din Rusia, tânără şi foarte apreciată, Natalia Kliuceariova. Este primul ei roman, înainte publicând poeme şi proză scurtă. Faptul că a scris proză scurtă se simte, pentru că fiecare capitol al cărţii are unitate în sine, ba chiar ai fi tentat să spui că miza mai mare ar fi pe independenţa fiecărui text-capitol, decât pe modul în care comunică între ele. Nu spun că nu se leagă, ci doar că nu intră în genul de relaţie foarte cursivă, foarte liniară cu care lucrează romanul, în versiunea lui mai aşezată. Citeşte tot articolul

”Însemnările unui tânăr medic”, o bijuterie cinematografică după Mihail Bulgakov, cu “Don Draper și Harry Potter”

Însemnările unui tânăr medic este un volum de povestiri mai puțin cunoscut decât Maestrul și Margareta, scris de marele autor rus Mihail Bulgakov între anii 1922 - 1929. Acesta cuprinde proze scurte precum Neobişnuitele păţanii ale unui doctor, Incursiunea, Tânăra gardă, Însemnările unui tînăr medic ș.a., povestiri cu iz autobiografic, completând astfel imaginea asupra unui scriitor de talia lui Bulgakov. În decembrie 2012, canalul Sky Arts din Marea Britanie a produs și difuzat o adaptare cinematografică sub forma unei mini-serii după povestirile amintite ale lui Bulgakov (un mix, însă s-au folosit cu precădere prozele Însemnările unui tînăr medic și Morfină), cu numele A young doctor's notebook, iar în rolurile principale fiind Jon Hamm (Don Draper) și Daniel Radcliffe (Harry Potter).  Având un succes nebun în Anglia, săptămâna trecută a început să fie difuzat și în Statele Unite ale Americii de către canalul TV Ovation, iar în decembrie 2013 va începe cel de-al doilea sezon. Citeşte tot articolul

Gogol şi ale sale „Suflete moarte”

Publicat în 1842, Suflete moarte, romanul lui Nikolai Vasilievici Gogol, a impresionat intelectualitatea mijlocului de veac XIX, în special pe cea liberală. Mai târziu, după cum remarcă Nabokov în Cursurile de literatură rusă (Ed. Thalia, Bucureşti, 2006), vor fi impresionaţi – nici mai mult, nici mai puţin – şi „criticii ruşi cu vederi socialiste”. Din păcate, Gogol a terminat doar primul volum al acestui roman subintitulat poem. La cel de-al doilea volum, prozatorul a început să lucreze după 1840 şi l-a terminat, se pare, într-o primă variantă în 1845 – zadarnic efort, din moment ce însuşi autorul, în acelaşi an, şi-a încredinţat manuscrisul flăcărilor. În 1848, în cele din urmă, cea de-a doua variantă este finalizată, urmând să apară în 1851. Nici această a doua versiune nu a avut o soartă diferită de prima, fiind, la rându-i, transformată în scrum. Citeşte tot articolul

Viaţa lui Iisus în literatură

Care ar fi romanele cu subiect religios care au captivat generaţii întregi de cititori? Înainte de a da câteva exemple, se impune observaţia că, deseori, aceste romane au fost cenzurate, contestate, interzise, şi asta pentru că nu puţini au fost acei romancieri care au îndrăznit să reinterpreteze sau, şi mai rău, să transforme, să redea altfel, conformându-se unei viziuni proprii, poveştile Noului Testament care îl au ca personaj central pe Iisus Christos. Dar nu toţi scriitorii au vrut să conteste sau să propună versiuni îndrăzneţe, opuse celor din Biblie; aceştia au avut, în ciuda conformisului lor, sau poate tocmai din acest motiv, un imens succes. Citeşte tot articolul


Biblioteca-om și cărțile din ceramică – interviu cu artista Aniela Ovadiuc

Pentru lucrarea de master de acum câțiva ani ar fi vrut să facă un proiect cu trimitere la ideea de scriere. Așa a ajuns să facă cărți-obiect iar de aici nu a mai fost decât un pas până la biblioteca-om, o lucrare din ceramică de dimensiuni mari, plină cu cărți create tot din ceramică. Simbol al înmagazinării informației și, de ce nu, al esenței umane, biblioteca a devenit un reper important în arta ei de până acum și totodată una din temele ei preferate pentru că de atunci au mai urmat multe alte proiecte artistice bazate pe această idee. Povestea bibliotecii și a altor proiecte ne-o spune chiar creatoarea lor, Aniela Ovadiuc, artist ceramist absolvent al Universităţii Naţionale de Artă Bucureşti, Facultatea de Arte Decorative şi Design, și membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România. Citeşte tot articolul

Vizită la grădina zoologică literară

E interesant cum la câte animale celebre a dat literatura, nimeni nu s-a gândit până acum să le organizeze într-o grădină zoologică. Vă anunțăm însă că noi am pus sechestru onorific pe câteva din cele mai celebre necuvântatoare fictive, iar intrarea este cât se poate de liberă.

Imaginați-vă că intrați că într-o pădure labirint (nu, nu ca al minotaurului din mitologia greacă, deși câțiva colegi de-ai săi de generație se regăsesc în materialul de față) plină de poieni, copaci și un lac de mărimea unui ocean. Citeşte tot articolul