Tag: Nietzsche

Aforisme - Lichtenberg

„Aforismele” lui Lichtenberg, una dintre capodoperele literaturii germane, conform lui Nietzsche

Stimate cititor, se întâmplă uneori să descoperi câte o carte care-ţi lasă impresia, de la primele pagini, că o să-ţi schimbe întreaga viaţă. Ajungi la o astfel de carte, de obicei, după mai multe căutări şi referinţe, dar niciodată pur întâmplător. O astfel de carte ţi-a fost destinată, ţi-a fost pregătită pentru că tu aveai nevoie de ea. Şi, deşi momente ca cel de mai sus nu se găsesc la tot pasul, ele fac uneori cât o bibliotecă întreagă. Citeşte tot articolul

Greutatea efemerului. Milan Kundera, Insuportabila uşurătate a fiinţei

Dacă citeşti pe Imdb rezumatul celebrei ecranizări după Insuportabila uşurătate a fiinţei (1988), cu Daniel Day-Lewis şi Juliette Binoche, nu o să afli decât că este vorba despre un doctor ceh „cu o viaţă sexuală activă, care întâlneşte o femeie ce-şi doreşte monogamia, iar apoi invazia sovietică le dă peste cap viaţa”. Dacă nu ai citit cartea, nu ştii cum scrie Kundera şi vrei totuşi să afli „despre ce e vorba”, nici nu îţi vei da seama dintr-un astfel de synopsis (şi probabil nici din film, căci Kundera însuşi a fost foarte dezamăgit de această adaptare despre care a considerat că nu reflectă sub nici o formă ideea cărţii, ca urmare nici nu a mai permis alte ecranizări). Dacă la suprafaţă este vorba despre poveştile şi intrigile din viaţa a două cupluri, cartea lui Kundera este relevantă în primul rând prin nivelul „de profunzime”, în care, dincolo de micile (sau marile) drame personale, stă eterna relativitate a tuturor lucrurilor, cea care duce la definiţii total diferite ale aceluiaşi concept. „Femeie”, „tradare”, „muzică”, întuneric etc. pot însemna, pentru două persoane, lucruri la fel de diferite cum sunt albul şi negrul. Citeşte tot articolul

Clasicii în cultura pop internaută – Nietzsche, bietzsche!

Clasicii în cultura internaută (vezi și episodul I - Edgar Allen Poe, so raven) revin azi cu Nietzsche, bietzsche! Frederich Nietzsche face parte din categoria gânditorilor pe care unii dintre noi i-au citit prea devreme, dar măcar pot spune cu mâna pe corazon că i-au citit, spre deosebire de cei care au văzut doar filmul. Există și categoria oamenilor care consuma Nietzsche pe budă. Tuturor acestora (și, nu în ultimul rând, celor care l-au citit pe bune, exact când trebuia), le-am pregătit o colecție de imagini, citate, meme și (de)motivatoare, avându-l în centrul atenției pe cel care a afirmat dispariția lui Dumnezeu, apariția Supraomului, anarhist, nihilist, socialist si ateu - before it was cool, adică în a doua jumătate a secolului 19. Citeşte tot articolul

Peter Sloterdijk şi criza umanismului

Peter Sloterdijk, profesor de estetică şi filozofie la Hochschule für Gestaltung din Karlsruhe, adversar al teoriei critice a Şcolii de la Frankfurt – inamic declarat al lui Jürgen Habermas –, i-a contrariat pe mulţi, în 1983, printr-un volum atipic, Critica raţiunii cinice. Se poate spune, pe bună dreptate, că omul cinic al sfârşitului de secol XX s-a regăsit mai mult sau mai puţin în această carte a demascărilor, a aparenţelor denunţate fără pic de jenă. Citeşte tot articolul


Nora Iuga: “Sufletul nu cred că poate spune ce simte decît lăsîndu-și urma mîinii pe hîrtie”

Cu Nora Iuga nu am avut până acum șansa să mă întâlnesc față în față. În schimb, i-am auzit vocea. O voce expresivă, caldă, de care te îndrăgostești instant. Am sunat-o cu rugămintea de a-mi acorda un interviu pornind de la cea mai recentă cartea a sa, “Cîinele ud e o salcie”. “Sigur că da”, a răspuns fără ezitare scriitoarea în vârstă astăzi de 82 de ani. Iar în acel moment a început cel mai interesant interviu pe care l-am luat vreodată cuiva, cu întrebări dictate la telefon și răspunsuri scrise inițial de mână și bătute la mașină iar apoi trimise prin poștă. Să desfaci un plic pe care e scris numele “ultimei suprarealiste europene”, așa cum o mai numește critica literară din Germania pe Nora Iuga, e copleșitor.

Citeşte tot articolul


Cele mai citite cărți pe care nu le-a citit de fapt nimeni

Ne scuzați, dar nu ne-am putut abține. Chiar dacă avem și noi propriile noastre secrete vinovate :) Dacă mă întrebați pe mine, marele clasic Dostoievski are o problemă mare: scrie cărți grele, dar pe care nimeni nu se poate abține să nu le citească. Câteodată am senzația că prima carte pe care au citit-o câte unii n-a fost Povești Nemuritoare, a fost Idiotul. Într-o lume în care cititul e din ce în ce mai mult o raritate, ai senzația că bătrânul rus s-a contectat direct la creierele fragile ale generației noastre. Poți să nu fi pus mâna în viața ta pe altceva în afară de Coelho și Dan Brown, dar, la naiba, trebuie să fi citit Crimă și pedeapsă. De fapt, se prea poate ca Dostoievski să fie unul dintre cei mai citiți scriitori ai zilelor  noastre. Și la ce tomuri a scris, să mai ciripească ceva teoreticienii ăia care zic că rasa umană se duce dracului! Citeşte tot articolul

Acei scriitori minunaţi şi bolile lor necruţătoare

Zilele trecute citeam cu regret un articol despre autorul Gabriel Garcia Marquez, in vârstă de 85 de ani, care a avut acum câţiva ani cancer limfatic şi care acum suferă de demenţă senilă, aşa cum mărturiseşte fratele său, precizând şi faptul că boala este genetică în familia Marquez şi că ar putea să fi fost accelerată de tratamentul împotriva cancerului. Cu părere de rău pentru tăcerea care pare că s-a abătut permanent peste hârtiile de pe masa de lucru a lui Gabo, dar cu conştiinţa faptului că, vorba poetului, "cu-o moarte toţi suntem datori", azi ne-am documentat despre diversele maladii de care au suferit scriitori celebri - unele celebre şi clasice la rândul lor: sifilis, tuberculoză, pneumonie, altele meschine şi necruţătoare: Alzheimer, demenţă, schizofrenie, tulburări bipolare, depresii (care i-au împins pe mulţi la sinucidere). Citeşte tot articolul

Human, All Too Human: despre Nietzsche, Heidegger si Sartre

  Pentru un 1 Mai filosofic, Bookaholic a dezgropat pentru voi documentarele BBC din seria Human, All Too Human, din 1999. Cele trei episoade din serie se concentreaza pe rand pe cate unul din cei trei filosofi si povestesc, printre altele, despre cum au ajuns scrierile lui Nietzsche sa fie interpretate ca pro-naziste, despre perioada Todtnauberg a lui Heidegger si despre cum a aparut conceptul de existentialism in scrierile lui Sartre. Citeşte tot articolul